22 Martie - "CONCURSUL SĂ NE CUNOAȘTEM ȚARA! - Forum principal

Ce monument e in poza de mai jos?

Ieri am prezentat Statuia lui Ștefan cel Mare de la Podu Înalt - VASLUI

Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt este un monument de bronz sculptat de Mircea Ștefănescu, ce este situat pe teritoriul satului Băcăoani, comuna Muntenii de Jos, județul Vaslui. Ansamblul statuar este situat pe DN24, în partea de sud a satului Băcăoani, la circa 300 m de localitate, fiind inclus pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Vaslui. Pentru realizarea acestei lucrări sculptorul Mircea Ștefănescu a primit Premiul Academiei Române "Ion Andreescu" în anul 1975. Monumentul este amplasat pe un deal de lângă satul Băcăoani (comuna Muntenii de Jos), exact pe locul bătăliei de la Podul Înalt. Statuia a fost dezvelită la 25 octombrie 1975 cu prilejul aniversării a 500 de ani de la victoria de la Podul Înalt - Vaslui (la 10 ianuarie 1475) a oștilor moldovene conduse de Ștefan cel Mare împotriva oștilor turcești. Pe fațada principală a soclului statuii se află următoarea inscripție în relief, cu litere din bronz: "Ștefan cel Mare, Domn al Moldovei, 1457-1504". Înainte de Revoluția din Decembrie 1989, la statuia lui Ștefan cel Mare de la Podul Înalt se organizau numeroase excursii școlare și tot aici se desfășurau festivitățile de primire în Organizația de pionieri a celor mai buni școlari la învățătură din județul Vaslui. În perioada anilor 2003-2005, firma Rutier Construct din Huși a efectuat lucrări de reparații curente a ansamblului statuar de la Podul Înalt. S-a reparat calea de acces (s-au refăcut cele 27 de treptei, cu mozaic), s-a reparat cabina de pază a agenților comunitari și s-a construit un grup sanitar cu gresie și faianță. Cheltuielile s-au ridicat la 835 milioane de lei vechi. La data de 4 iunie 2004, în fața statuii a fost amplasată o făclie arzătoare, alimentată cu gaz metan. Aceasta a fost aprinsă de prim-ministrul de atunci – Adrian Năstase . Pe făclie a fost așezată o placă metalică cu următoarea inscripție: "La 500 de ani de la pășirea în odihnă veșnică a marelui nostru voievod Ștefan, săvârșit-am această faptă de luminare a veșniciei sale, întru aducere aminte a gloriei, credinței și mărinimiei pe care ne-a lăsat-o el astăzi. Marea flacără de mândrie și recunoștință ce pornește din toate inimile noastre se înalță biruitoare deasupra întregii țări, pentru a lumina mereu întreaga biserică a conștiinței neamului românesc, așa cum candela nestinsă de la Putna își boltește flacăra într-o desăvârșită pace pe cerul românimii". Statuia este construită din bronz și are o înălțime de 6,90 m și o greutate de 19 tone, fiind așezată pe un soclu înalt de 8 metri. De o parte și de alta a scărilor care duc la monument se află câte un basorelief de bronz cu scene simbolice din activitatea domnitorului moldovean. Într-unul din basoreliefuri este prezentată o scenă în care voievodul primește solia turcilor, iar în celălalt este o scenă în care Ștefan se află în mijlocul oamenilor de rând. Cele două basoreliefuri sunt realizate de sculptorul ieșean Iftimie Bârleanu.

Vizualizări: 3

ISTORICUL PALATULUI DE JUSTITIE DIN ALBA IULIA
Clădirea impozantă în care se află sediul Curţii de Apel Alba Iulia este situată în centrul vechi al municipiului Alba Iulia şi a fost edificată între anii 1906-1908 cu destinaţia „Palat al Justiţiei”, după planurile arhitectului maghiar din Budapesta, Gerster Kalman. Construcţia în plan orizontal are formă hexagonală şi cuprinde două curţi interioare în timp ce pe verticală este structurată pe 4 niveluri: subsol, parter şi două etaje.

Palatul de Justitie - Curtea de Apel Alba Iulia

Arhitectural şi stilistic clădirea este încadrată secessionismului, varianta germană a Art Nouveau-ului, ce se traduce prin forme armonioase, parţial inspirate din clasicism şi accent pe funcţionalitate. În cazul Palatului amplasat în actuala Piaţă Ion I.C. Brătianu, partea cea mai impresionantă este faţada sudică cu turnul decroşat prevăzut la cele două etaje cu patru coloane şi capiteluri de tip neoclasic. La partea superioară a turnului se observă un registru decorativ cu baluştrii care încadrează un fronton semicircular în care în prezent este plasată stema judeţului Alba iar anterior era un însemn heraldic reprezentativ pentru caracterul de Palat al Justiţiei. Clădirea este prevăzută cu alte trei turnuri false de colţ, vizibile doar la nivelul acoperişului toate cu rol decorativ.

Din punct de vedere arhitectural, imobilul nu a suferit modificări semnificative pe parcursul secolului XX, fiind concepută să corespundă destinaţiei iniţiale de sediu al Tribunalului, Parchetului, Judecătoriei mixte şi Penitenciarului de pe lângă Tribunal, aici fiind strămutate aceste instituţii care anterior funcţionau în vechea cetate de secol XVIII.

Clădirea a fost utilizată ca palat de justiţie până în anul 1968, când a fost preluată de fostul sfat popular al raionului Alba, schimbându-i-se la acea dată destinaţia în sediu pentru comitetul judeţean de partid. În 1984 în centrul oraşului a fost edificat un sediu nou pentru Tribunalul Alba, Judecătoria Alba Iulia şi Parchetele de pe lângă acestea.

După Revoluţia din decembrie 1989 asupra fostului Palat de justiţie s-au întabulat succesiv instituţii administrative locale iar din 1993, de la înfiinţarea sa, Curtea de Apel Alba Iulia funcţionează la etajul al II-lea al clădirii.

În anul 2001, Ministerul Justiţiei a urmărit redobândirea dreptului de administrare asupra Palatului de Justiţie, acţionând în judecată Prefectura Judeţului Alba şi Consiliul Judeţean Alba însă, în apel, Ministerul Justiţiei a renunţat la judecată.

Prin Hotărârea Guvernului nr.866/18.08.2010 imobilul a revenit în administrarea Ministerului Justiţiei, pentru Curtea de Apel Alba Iulia.

Palatul a găzduit şi evenimente majore.
În dimineaţa zilei de 2 decembrie 1918, începând cu ora 9, în clădirea Tribunalului din Alba Iulia, s-au reunit în prima şedinţă membrii Marelui Sfat Naţional, aleşi cu o zi înainte de Adunarea Naţională a românilor din Transilvania, Banat şi părţile ungureşti, după ce a proclamat unirea cu România în mijlocul unei mulţimi entuziaste de 100.000 de români veniţi din toate colţurile Transilvaniei.

În sala festivă a Palatului de Justiţie, cei 200 de reprezentanţi ai poporului au luat hotărâri esenţiale pentru punerea în practică a voinţei populare de unire, exprimată la 1 decembrie: au ales conducerea Marelui Sfat Naţional care îndeplinea rolul unui veritabil Parlament, componenţa Consiliului Dirigent al Transilvaniei care a asigurat timp de aproape 2 ani guvernarea provizorie a Transilvaniei, până la unirea deplină cu România dar şi membrii delegaţiei care urmau să înmâneze regelui Ferdinand decizia de unire.

SITUAȚIA LOCATIVĂ ACTUALĂ A CLĂDIRII
În prezent Curtea ocupă integral etajul al doilea al clădirii cu 3 săli de judecată şi 31 de încăperi, la etajul I are în folosinţă 3 birouri şi o sală de consiliu în timp ce la parterul clădirii sunt utilizate efectiv 10 încăperi dintre care una amenajată ca şi sală de judecată. La subsolul clădirii, pe lângă cele 6 încăperi deţinute (4 destinate pentru arhivă şi 2 amenajate pentru arestaţi) au fost preluate la sfârşitul anului trecut birourile în care şi-a desfăşurat activitatea I.S.U. Alba.

Celelalte spaţii de la subsol, de la parter şi de la etajul 1 al clădiri sunt ocupate de Consiliul Judeţean Alba şi de Prefectura Judeţului Alba care au drept de folosinţă.

Pe măsura eliberării spaţiului de către instituţiile cu care împarte în prezent folosinţa imobilului, Curtea de Apel Alba Iulia intenţionează să reorganizeze întreg spaţiul existent care la acest moment este evident insuficient şi impropriu utilizării corespunzătoare, astfel încât clădirea să redevină cu adevărat un Palat al Justiţiei, în care sălile de judecată construite cu această destinaţie şi celelalte compartimente destinate publicului să fie uşor accesibile iar personalul instanţei să beneficieze de spaţiul necesar desfăşurării activităţii în condiţii optime.

Răspunsuri

Victor Bivolu Martie 23, 2021 14:13

ora 14.12 - 2 raspunsuri
Ioan Muntean Martie 22, 2021 22:17

ISTORICUL PALATULUI DE JUSTITIE DIN ALBA IULIA
Clădirea impozantă în care se află sediul Curţii de Apel Alba Iulia este situată în centrul vechi al municipiului Alba Iulia şi a fost edificată între anii 1906-1908 cu destinaţia „Palat al Justiţiei”, după planurile arhitectului maghiar din Budapesta, Gerster Kalman. Construcţia în plan orizontal are formă hexagonală şi cuprinde două curţi interioare în timp ce pe verticală este structurată pe 4 niveluri: subsol, parter şi două etaje.

Arhitectural şi stilistic clădirea este încadrată secessionismului, varianta germană a Art Nouveau-ului, ce se traduce prin forme armonioase, parţial inspirate din clasicism şi accent pe funcţionalitate. În cazul Palatului amplasat în actuala Piaţă Ion I.C. Brătianu, partea cea mai impresionantă este faţada sudică cu turnul decroşat prevăzut la cele două etaje cu patru coloane şi capiteluri de tip neoclasic. La partea superioară a turnului se observă un registru decorativ cu baluştrii care încadrează un fronton semicircular în care în prezent este plasată stema judeţului Alba iar anterior era un însemn heraldic reprezentativ pentru caracterul de Palat al Justiţiei. Clădirea este prevăzută cu alte trei turnuri false de colţ, vizibile doar la nivelul acoperişului toate cu rol decorativ.

Din punct de vedere arhitectural, imobilul nu a suferit modificări semnificative pe parcursul secolului XX, fiind concepută să corespundă destinaţiei iniţiale de sediu al Tribunalului, Parchetului, Judecătoriei mixte şi Penitenciarului de pe lângă Tribunal, aici fiind strămutate aceste instituţii care anterior funcţionau în vechea cetate de secol XVIII.
Clădirea a fost utilizată ca palat de justiţie până în anul 1968, când a fost preluată de fostul sfat popular al raionului Alba, schimbându-i-se la acea dată destinaţia în sediu pentru comitetul judeţean de partid. În 1984 în centrul oraşului a fost edificat un sediu nou pentru Tribunalul Alba, Judecătoria Alba Iulia şi Parchetele de pe lângă acestea.

După Revoluţia din decembrie 1989 asupra fostului Palat de justiţie s-au întabulat succesiv instituţii administrative locale iar din 1993, de la înfiinţarea sa, Curtea de Apel Alba Iulia funcţionează la etajul al II-lea al clădirii.

În anul 2001, Ministerul Justiţiei a urmărit redobândirea dreptului de administrare asupra Palatului de Justiţie, acţionând în judecată Prefectura Judeţului Alba şi Consiliul Judeţean Alba însă, în apel, Ministerul Justiţiei a renunţat la judecată.
Prin Hotărârea Guvernului nr.866/18.08.2010 imobilul a revenit în administrarea Ministerului Justiţiei, pentru Curtea de Apel Alba Iulia.

Palatul a găzduit şi evenimente majore.
În dimineaţa zilei de 2 decembrie 1918, începând cu ora 9, în clădirea Tribunalului din Alba Iulia, s-au reunit în prima şedinţă membrii Marelui Sfat Naţional, aleşi cu o zi înainte de Adunarea Naţională a românilor din Transilvania, Banat şi părţile ungureşti, după ce a proclamat unirea cu România în mijlocul unei mulţimi entuziaste de 100.000 de români veniţi din toate colţurile Transilvaniei.

În sala festivă a Palatului de Justiţie, cei 200 de reprezentanţi ai poporului au luat hotărâri esenţiale pentru punerea în practică a voinţei populare de unire, exprimată la 1 decembrie: au ales conducerea Marelui Sfat Naţional care îndeplinea rolul unui veritabil Parlament, componenţa Consiliului Dirigent al Transilvaniei care a asigurat timp de aproape 2 ani guvernarea provizorie a Transilvaniei, până la unirea deplină cu România dar şi membrii delegaţiei care urmau să înmâneze regelui Ferdinand decizia de unire.

SITUAȚIA LOCATIVĂ ACTUALĂ A CLĂDIRII
În prezent Curtea ocupă integral etajul al doilea al clădirii cu 3 săli de judecată şi 31 de încăperi, la etajul I are în folosinţă 3 birouri şi o sală de consiliu în timp ce la parterul clădirii sunt utilizate efectiv 10 încăperi dintre care una amenajată ca şi sală de judecată. La subsolul clădirii, pe lângă cele 6 încăperi deţinute (4 destinate pentru arhivă şi 2 amenajate pentru arestaţi) au fost preluate la sfârşitul anului trecut birourile în care şi-a desfăşurat activitatea I.S.U. Alba.

Celelalte spaţii de la subsol, de la parter şi de la etajul 1 al clădiri sunt ocupate de Consiliul Judeţean Alba şi de Prefectura Judeţului Alba care au drept de folosinţă.
Pe măsura eliberării spaţiului de către instituţiile cu care împarte în prezent folosinţa imobilului, Curtea de Apel Alba Iulia intenţionează să reorganizeze întreg spaţiul existent care la acest moment este evident insuficient şi impropriu utilizării corespunzătoare, astfel încât clădirea să redevină cu adevărat un Palat al Justiţiei, în care sălile de judecată construite cu această destinaţie şi celelalte compartimente destinate publicului să fie uşor accesibile iar personalul instanţei să beneficieze de spaţiul necesar desfăşurării activităţii în condiţii optime.
Ivan Watson Martie 22, 2021 17:32

Curtea de Apel Alba Iulia (Palatul de Justiţie)