Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Clădirea Grupului școlar CFR - CRAIOVA (fostul Liceu militar "Dimitrie A. Sturdza")
Liceul militar “Dimitrie A. Sturdza” din municipiul Craiova, denumiri alternative Școala fiilor de militari sau Gimnaziul fiilor de militari “Dimitrie A. Sturdza”, denumire și destinație actuală Grupul Școlar CFR din Craiova, este o veche și frumoasă construcție cu statut de monument istoric, situată pe Strada Constantin Brâncuși, la nr.15. După războiul de independență din anul 1877, România a afişat tot mai vizibil, un aspect European modern. Regatul dunărean avea o importanță strategică aparte, prin aşezarea sa între imperii, se bucura de o mare stabilitate politică şi era un stat receptiv la nou. Şcoala face progrese. Noua dimensiune spirituală se face simțită în toate domeniile sociale şi culturale, într-o societate liberală, cu o mare deschidere şi circulație. În anul 1881 este pusă piatra de temelie a viitorului liceu militar, prin înființarea, la data de 1 septembrie, a Şcolii Fiilor de Militari din Craiova – patron “Sfinții împărați Constantin şi Elena” – instituție inaugurată în anul 1885, prin prezența la manifestările oficiale a regelui Carol I. La data de 20 august 1902 şcoala s-a transformat în Gimnaziul fiilor de militari ,,D.A. Sturdza”, iar, la 1 aprilie 1914, instituția a primit denumirea Liceul Militar ,,D.A. Sturdza”. După doi ani de studiu, elevii erau înaintați în gradul de sublocotenenți la infanterie, cavalerie, artilerie, geniu și uneori și la marină. Primii 20 erau repartizați în al doilea an de studii la armele considerate speciale, geniu, artilerie și marină. În cadrul acestu liceu au studiat: Mareşalul Ion Antonescu, avocatul şi omul politic Ion Gheorghe Maurer, scriitorii Alexandru Sahia, Ion Biberi și Vintilă Corbul. La data de 18 septembrie 1904, şcoala a fost vizitată de Şeful Statului Major General, generalul Tătărescu (fost comandant al şcolii), cu ocazia Inspecției Generale, urmând ca la 20 noiembrie 1906 să fie repetată în acelaşi scop.În timpul primului război mondial, liceul a fost evacuat la Iaşi, unde a împărțit aceeaşi incintă cu Liceul Militar ,,General George Macarovici”, iar clădirea sa din Craiova a devenit spital de răniți. După anul 1918 liceul se reîntoarce la matca sa trainică. Încadrat cu cadre didactice foarte bine pregătite, dintre care un număr covârşitor studiaseră la mari universități europene, instituția de învățământ se integra învățământului național interbelic, de bună calitate. Sub comanda colonelului Gheorghe Urziceanu, s-a construit o clădire nouă, şi an de an, zestrea acestei instituții şcolare proeminente a sporit considerabil. Considerat de Ilariu Dobridor, într-unul din numerele revistei ,,Flamuri” a liceului, ,,un laborator în care minereurile sufleteşti ale elevului, topite în flacăra învățăturii şi educației, se prefac în metale de preț cu care-şi clădeşte valoarea ei istorică o națiune”, liceul militar se poate mândri cu dascăli de prestigiu. Unul dintre cele mai emoționante momente din istoria liceului, este cel petrecut în anul 1923, când elevul fruntaş furier din clasa I-a Amilcar Săndulescu a fost ales din toată țara pentru a alege sicriul cu osemintele Eroului necunoscut, rămas în memoria colectivă a neamului românesc, prin cuvintele rostite la oficierea slujbei religioase: ,,Aceasta este tatăl meu”. Liceul a preluat Monumentul funerar al lui Amilcar Săndulescu, preluând şi simbolul de eroism al neamului românesc, pe care l-a întruchipat fiul Eroului necunoscut. Până în anul 1925, Liceul Militar ,,D. A. Sturdza” şi-a desfăşurat activitatea pe baza directivelor şi prevederilor regulamentelor dinainte de război. În anul 1925, a fost elaborat un nou regulament al liceelor militare, care a adus îmbunătățiri regulamentelor anterioare şi a unificat normele de desfăşurare a activității acestora. Activitatea Liceului Militar ,,D. A. Sturdza” a continuat până în anul 1948 când a fost desființat.
-->
Răspunsuri
ORA 12.26 - 4 RASPUNSURI
Școala secundară de fete Tache și Elena Anastasiu - Tecuci
Scoala Secundara de Fete - Tache si Elena Anastasiu, Tecuci, Galaţi
Din iniţiativa şi cu sprijinul direct al marelui proprietar Tache Anastasiu ia fiinţă în toamna anului 1898 Şcoala Profesională de Fete din Tecuci, care din 20 ianuarie 1900 va purta numele Tache şi Elena Anastasiu. Pe 28 octombrie 1923 se obţine acceptul ministerului pentru înfiinţarea Liceului de Fete Tache şi Elena Anastasiu, iar în 1935 a fost ridicat în faţa liceului bustul lui Spiru Haret, lucrare realizată în bronz de renumitul sculptor Ion Jalea.
Inaugurarea statuii a avut loc în prezenţa unor înalte personalităţi ale timpului: doctorul Constantin Angelescu, ministrul Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor, profesorul universitar Ion Simionescu, N. Teodorescu, prefectul judeţului Tecuci, şi C. Condrachi, primarul oraşului Tecuci.
Iniţial, statuia a fost amplasată în parcul Liceului Tache şi Elena Anastasiu, din centrul oraşului. În anul 1963, liceul mutându-se într-o nouă locaţie, s-a hotărât aducerea acesteia în acelaşi loc cu liceul, pe bulevardul Victoriei nr. 12.
Din anul 1923, de la înfiinţare, Şcoala de Fete Tache şi Elena Anastasiu a purtat diferite denumiri, ca după 1990 liceul, devenit teoretic, să primească numele Spiru Haret, ca omagiu adus acestei mari personalităţi a şcolii româneşti (în 2011, liceul a devenit Colegiul Naţional Spiru Haret).
Școala secundară de fete Tache și Elena Anastasiu - Tecuci
Clădirea fostului liceu de fete „Tache și Elena Anastasiu”
Adresa: Str. 1 Decembrie 1918, nr. 64 . Frumoasa clădire în stil neoclasic ocupată de această instituție s-a construit prin 1915, ea îndeplinind rolul de locuință urbană pentru Elena Anastasiu.
Începând cu data de 1 septembrie 1918, vreme de aproape cinci decenii, a adăpostit Gimnaziul și, respectiv, Liceul de fete „Tache și Elena Anastasiu” ce a funcționat cu numele de Școala Medie nr. 2 în timpul regimului comunist.
Construcția are o arhitectură deosebită. În partea de miazăzi a fațadei, se distinge un portal monumental, care este încadrat de două coloane. Pe treptele de marmură se intră în edificiu. Fațada de la stradă își etalează bosajele, frontoanele triunghiulare ale ferestrelor, cornișa proeminentă și aticul decorat cu baluștri și protuberanțe.
În interior se remarcă ușa mare de lemn sculptat, ce permite accesul din vestibul în holul central iluminat natural prin intermediul decupajului din plafon. De aici se accede spre toate camerele dispuse pe cele patru laturi, inclusiv spre sala cea mai spațioasă, orientată spre strada principală.
Din păcate, cu prilejul ultimelor reparații prilejuite de instalarea temporară a filialei locale a Camerei de Comerț și Industrie, s-a conceput un acoperiș cu mult mai înalt decât cel inițial care fusese extrem de discret, fapt ce dăunează ansamblului clădirii.
Instituţia a fost atestată pentru prima dată într-un document emis la 28 octombrie 1898 de marele proprietar Tache Anastasiu din iniţiativa căruia a luat fiinţă o Şcoală Profesională de Fete, care din 1900 se va numi „Tache şi Elena Anastasiu ”, după numele ctitorilor.
În toamna anului 1918 (1 septembrie), Elena Anastasiu s-a hotărât să înfiinţeze o primă clasă de gimnaziu pe lângă Şcoala Profesională de Fete pentru a pregăti elevele şi cadrele didactice necesare înfiinţării unui liceu de fete.
La 28 octombrie 1923 se inaugurează, în prezenţa ministrului Instrucţiunii Publice, Liceul de fete „Tache şi Elena Anastasiu”.