Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Vila Gică Ștefănescu din municipiul Câmpulung Muscel - ARGEȘ.
Vila Gică Ștefănescu din municipiul Câmpulung Muscel, județul Argeș, denumire și destinație actuală – Muzeul municipal (Secția Etnografie), este o clădire civilă, cu statut de monument istoric, veche de aproape 300 de ani. Monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea, construit în stil muscelean, cu parter şi etaj, Casa Ştefănescu din strada Republicii nr. 5 este cea mai veche construcţie civilă a Câmpulungului. Clădirea a fost construită în anul 1735 de către tetrilogofătul Ştefănescu, ultimul proprietar fiind avocatul Gheorghe Ştefănescu, de aici şi numele vilei. Imobilul care găzduieşte Secţia de etnografie şi artă populară a Muzeului Municipal este şi un veritabil monument de artă veche românească. Imobilul a fost restaurat în anul 1928 de către celebrul arhitect câmpulungean Dumitru Ionescu Berechet (al cărui portofoliu de lucrări conţine peste 400 de proiecte impresionante prin diversitate), cel care din 1930 până în 1963 a fost arhitectul-şef al Patriarhiei Române, timp în care a proiectat peste 100 de biserici noi. De altfel, Dumitru Ionescu Berechet şi-a luat doctoratul în arhitectură cu lucrarea care a vizat Vila Ştefănescu, pentru care a primit şi premiul Salonului oficial de profil. Clădirea are aspect de locuinţă tipică din zona Muscel, având două etaje şi un foişor larg, cu stâlpi din lemn sculptat si acoperişul din şiţă. În interior se găsesc camere cu bolţi arcuite, uşi cu ancadramente din piatră sculptată şi ferestre cu vitralii pe teme istorice. Se păstrează de asemeni căminele arhaice din teracotă smălţuită şi mobilierul rustic, specific satului muscelean. La două decenii de la premierea din cadrul Salonului oficial de arhitectură, vila Gică Ştefănescu a fost donată Academiei Române pentru a fi transformată în muzeu. În anul 1952, aici este reorganizat Muzeul Orăşenesc Câmpulung cu colecţiile istorie, ştiinţele naturii, artă populară, artă plastică, iar 26 de ani mai târziu, în 1977, devine Secţia de etnografie şi artă populară a aceluiaşi muzeu. Cei care o vizitează pot vedea aici interioare ţărăneşti specifice zonei Muscel, colecţii impresionante de ceramică şi port popular specific zonei, dar şi diverse obiecte specifice multiplelor ocupaţii tradiţionale din mediul rural care conturează o imagine aproape completă a Muscelului tradiţional. De altfel, chiar lângă clădire poate fi admirată statuia unei ţărănci ce poartă o maramă specifică Muscelului, o lucrare semnată de cunoscutul sculptor Constantin Baraschi, originar din oraşul Câmpulung.
-->
Răspunsuri
ora 11.15 - 5 raspunsuri
Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, Lipova, Arad
Biserica Ortodoxa „Adormirea Maicii Domnului„, la a cărei ridicare a contribuit, potrivit tradiției, și domnul Țării Românești, Basarab I.
Despre existența unei biserici ortodoxe la Lipova se amintește de pe vremea lui Ludovic cel Mare – 1342-1382. În 1427 se pomenește despre existența unei biserici Greco-ortodoxe.Datând din secolul al XIV-lea, biserica din Lipova este contemporană cu primele monumente ecleziastice muntene: Tismana,Cozia și altele.
Biserica din Lipova este împodobită cu două straturi de frescă veche,datând din secolul al XV-lea.În 1732 comunitatea ortodoxă lipovană, reface vechea pictură , iar în 1785 vechiul iconostas este dărâmat și înlocuit cu cel actual, pictat de Tenețchi.
În anul 1792 proporțiile bisericii sunt amplificate, iar arhitectura primește un accent baroc.Ultima restaurare a fost făcută între anii 1928-1930 cu , contribuția substanțială a lui Sever Bocu – ministrul Banatului. Bolta a fost ridicată de la 7 la 14 metri, ferestrele au fost împodobite cu vitralii. ,,Biserica, odinioară Catedrală Episcopală , fu sfințită și redată destinației ei divine la 21 Decembrie 1930. Nu pentru noi, Doamne, ci pentru Gloria Ta și a Țării ,, ( Sever Bocu ).
O, Doamne! Oameni buni nu suntem în Ucraina, suntem pe un site paşnic în care dorim să ne simţim bine!. Ce-i cu atâtea împunsături (publice) între voi? Mîcar unul dacă ar fi comunicat în păarticular nu cred că am fi asistat la frecuşul ăsta care se împânzeşte şi pe colocvii.
Dacă unul a fost mai rapid şi a posta, repostat mai repede care-i treaba? De ce nu ai fost tu care să faci acest lucru? Să vedem acum cum o fi, că nu se mai poate interveni după o postare!...
Biserică în cadul Ansamblului bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Lipova, AradAnsamblul este format din următoarele monumente:
Biserica Adormirea Maicii Domnului, Lipova - Arad
Localităţi cu numele Lipova există ţi în Bacău. şi în alte ţări... (Cândva LŞipova aparţinea de Timiş). Spun toate acestea păentru că eru sunt de loc din zonă...
@Ivan Watson - "ciocu' mic" e o vorbă în jargon. Fiecare profită de micile avantaje ale site-lui şi schimbul de "replici" îmi ldemonstrează că adevărul e undeva pe la mijloc. După mine primul răspuns e cel de la ora 11:21. Dar, la sesizarea ta, da, am eliminat posibilitatea de editare a răspunsurilor - odată postat un răspuns rămâne aşa cum a fost postat - poate fi şters sau completat cu alt răspuns , la altă oră evident. Şi sugestia ta mi-a dat idei şi pentru colocvii că şi acolo sunt unele "altercaţii" de acest gen. Dacă de bună voie nu se înţelege, putem şi constrânge.
Nu vorbim de constrângere ca de o pedeapsă. Stabilim reguli, le știm cu toții și încercăm să ne încadrăm - cât se poate -, să fim responsabili și atât. E omenește să greșești, omenește să vrei/să poți să fii perfectibil. Scopul nu ne este aici de a ne lua ”pâinea de la gură”, mă gândesc eu că nu ne pretăm la așa ceva. Iar ce am scris mai jos despre cronologia momentelor e simplul, banalul adevăr.
a, şi apropo, în trecut, dacă mai îţi aminteşti, chiar eu m-am grăbit să răspund şi din eroare am pus răspunsul greşit (de vreo două ori mi s-a întâmplat, nu am numărat geamurile sau nu am trecut corect localitatea/judeţul deşi era evident, adică era un monument unicat), dar când am sesizat am zis că nu mai are rost să modific!
Biserica ortodoxă din Lipova, jud. Arad, Strada 9 Mai 2, Lipova 315400
-
1
-
2
de 2 Următor →