Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Bojdeuca lui Ion Creangă din cartierul Țicău - IAȘI
Bojdeuca lui Ion Creangă din municipiul Iași, este o casă din cartierul Țicău, Strada Ion Creangă, nr.8, cu statut de monument istoric, în care a locuit între anii 1872 și 1889 marele povestitor Ion Creangă. Pragul acestei case a fost trecut și de Mihai Eminescu, bun prieten al lui Creangă. Căsuța, având două camere dispuse de o parte și de alta a unui antreu, a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, ulterior fiind restaurat în mai multe rânduri. Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România. Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor ce veneau să o viziteze a avut dreptul să locuiască în mica bucătărioară din stânga intrării, împreună cu soția, trei copii și bunica. Cel mai vizitat muzeu din Iasi, Bojdeuca „Ion Creanga”, se infatiseaza vizitatorilor din tara si strainatate nu ca o arhiva, ori ca o colectie de documente vechi, originale, ci ca o sinteza vie, ca o oglinda moderna a vietii si operei unui mare creator roman si a lumii romanesti si europene in care a trait Ion Creanga, contemporan cu noi. Bojdeuca „Ion Creangă” păstrează o parte din obiectele scriitorului, precum călimara de scris cu ștergătorul de penițe, sfeșnice, o cutie de epocă cu însemnul apartenenței pe ea, vase, tablouri, o icoană adusă din casa bunicului său, David Creangă, de la Pipirig, cărți și manuale de școală ale autorului, fotografii și altele, anual trecându-i pragul peste 50000 de vizitatori. În peste un secol de existență, Bojdeuca lui Ion Creangă a trecut prin mai multe restaurări și renovări. Prima acțiune a debutat în anul 1915 și s-a încheiat în 1918, când a fost inaugurată ca muzeu. În anul 1936 a avut loc o nouă restaurare și s-a construit o clădire în curtea Bojdeucii, necesară îngrijitorului care locuia în muzeu. În 1966 a avut loc o reprofilare a Bojdeucii care urmărea evocarea modului de viață și atmosfera în care crea scriitorul prin etalarea obiectelor originale, precum și o serie de reconstituiri de completare a interiorului și de întregire a ambianței. În primăvara anului 1968, înainte de aniversarea semicentenarului Bojdeucii, s-a desfășurat o nouă reparare și reorganizare. În urma cutremurului din 4 martie 1977, casa a rămas în picioare, dar a suferit multe stricăciuni, astfel că Bojdeuca a ieșit din circuit pentru câțiva ani. În 1984 au avut loc alte lucrări majore de renovare și consolidare, iar în anul 1985 muzeul a fost redeschis publicului. În acest context a apărut ideea construirii unui complex cultural-muzeal care s-a inaugurat la 11 iunie 1989. Chiar și în prezent se execută lucrări de renovare a bojdeucii. Bunicul lui Ion Creanga, Petre Ciubotariu, a construit casa in anii 1830-1831. Dupa patru ani, in 1835, acesta a daruit casa fiului sau Stefan, care in acelasi an s-a casatorit cu Smaranda Creanga, fiica lui David Creanga. Dupa moartea acestora, casa a fost mostenita de fiica lor cea mica, Ileana, care ulterior, neavand copii, a donat casa nepoatei sale, Sofia, fiica Mariei, o alta sora a lui Ion Creanga. In anul 1944, Sofia, a donat casa Asociatiei Invatatorilor din Romania. Doi dintre copiii Sofiei s-au ocupat in continuare de ingrijirea casei care a functionat neoficial ca si muzeu, pana in anul 1951.
-->
Răspunsuri
ora 11.46 - 5 raspunsuri
Casa Contelui Mercy sau Palatul Mercy din Timişoara (sec. XVIII)
Casa Contelui Mercy din Timișoara: Obiective turistice Timiş
Casa Contelui Mercy sau Palatul Mercy din Timişoara se află pe strada Proclamaţia de la Timişoara, la numărul 7. Este una dintre cele două clădiri pe care acest conte le-a ridicat în România, cea de-a doua fiind Castelul Mercy din Carani, judeţul Timiş.
Numele întreg al Contelui Mercy este Claudius Florimund de Mercy d’Argenteau, acesta fiind un feldmareşal imperial. A jucat un rol important în istoria Banatului, după ce a fost numit guvernator. Acest lucru a avut loc imediat după Pacea de la Passarowitz, atunci când Imperiul Habsburgic şi-a recăpătat teritoriile cucerite de Imperiul Otoman. A murit în timpul unei bătălii în Italia, iar în memoria sa, în anul 2009, autorităţile din Timişoara i-au pus bustul în Parcul Central.
Casa Contelui Mercy din Timişoara a fost construită în secolul al XVIII-lea şi a fost prima reşedinţă a guvernatorului. A fost ridicată în stilul neoclasic, fiind una dintre cele mai reprezentative clădiri ale acestui stil din Timişoara.
Chiar dacă nu se cunosc multe amănunte despre istoria clădirii, se ştie că aspectul actual se datorează refacerii din anul 1800. De altfel, unii pun sub semnul întrebării faptul că ar fi fost reşedinţa contelui Mercy, spunând că edificiul a fost ridicat după ce acesta a murit.
Casa Contelui Mercy este dispusă pe două nivele (parter şi etaj), intrarea fiind amplasată între coloane ce aparţin stilului clasic, menite să îi dea edificiului un aer sobru şi misterios. Deasupra intrării, se află un balcon, accesul în el fiind posibil din camera de pe mijlocul etajului. Pe lângă reşedinţa contelui, clădirea a fost şi reşedinţa episcopului catolic, dar şi sediu de tribunal.
Palatul Mercy, Timişoara
Adresă: Str. Proclamţia de la Timişoara 7
Datare şi denumire istorică
„Casa Comitatului şi Închisoarea” proiectată în anul 1804.
În 1808 - terenul încă mai era liber şi neconstruit.
1812 – clădirea actuală apare pe planurile oraşului
Stil arhitectural
Stil clasicist cu reminiscenţe baroce: coloanele ionice duble care marchează intrarea la parter şi dublarea pilaştrilor de deasupra, de la etaj, corespund procedelor plastice ale arhitecturii baroce.
Legende, povestiri
În anul 1722 pe acest amplasament se afla “Casa Generalatului“ în care a locuit contele de Mercy. Acesta era aşazisul „Palatul Mercy” din folclorul timişorean. Cum trama stradală nouă a oraşului Timişoara, tramă care există şi astăzi, încă nu fusese nici proiectată, nici trasată, clădirea aceea era amplasată “rotit” şi avea cu totul altă formă (era cu mult mai mică) faţă de clădirea care există şi în prezent.
in anul 2013
În anul 1734 vechea clădire, amplasată rotit faţă de construcţia actuală, era numită “Generalatul Interimar”, în 1752 - “Vechea casă a Generalatului, executată din cărămizi bune, dar legate cu lut”. În 1754 aici a funcţionat “Tribunalul Provincial”.
Acesta a funcţionat în acelaşi timp ca şi tribunal şi închisoare, şi nu putea fi complet fără obişnuita cameră de tortură. Deşi ne-am aştepta poate ca aceste metode să fie folosite pentru acte de poliţie politică, de fapt tortura era un procedeu standard şi pentru interogatoriile în cauze lumeşti. Documentele relatează cazul unei clasice crime pasionale (desprinsă parcă din serialele spaniole...), detaliile fiind aflate prin metode precum „zdrobirea degetelor” şi utilizarea „cizmelor spaniole” (pentru ambele existau aparate speciale).
Calificată drept “dărăpănată” în 1768, cea mai mare parte a vechii clădiri este demolată în 1779, exceptând colţul de est, care este demolat după 1788.
După 1788 şi până în 1812 terenul vechii clădiri rămâne liber şi complet neconstruit.
...
Casa Contelui de Mercy (Palatul Mercy) - monument istoric din Timișoara (strada Proclamatța de la Timișoara), județul Timiș
Istoric. Pe locul palatului, în anii 1720 s-a construit Casa Generalatului („Generalatul Vechi”), în care a fost reședința lui Claudius Florimund de Mercy, fost guvernator al Banatului timp de 11 ani după cucerirea Cetății Timișoara de către habsburgi. De-a lungul timpului clădirea a fost și reședința episcopului catolic și sediul Tribunalului Provincial.
Clădirea inițială era mult mai mică decât cea actuală și orientată oblic față de actuala tramă stradală, care în 1720 încă nu era trasată. Neavând perspective, a fost lăsată să se degradeze, iar în 1779 a fost demolată. Terenul respectiv a rămas mult timp viran, abia în 1812 este menționată pe planurile orașului clădirea actuală, „Casa Comitatului și Închisoarea”.
Actual, clădirea aparține ALCOM SA și găzduiește birouri și spații comerciale.
Clădirea este una cu parter și etaj, construită în stil neoclasic. Poarta este încadrată de coloane ionice duble, care susțin balconul de la etaj și dau edificiului un aer sobru și misterios. . (Wikipedia)
Construită în secolul al XVIII-lea in stil neoclasic. Nu se cunosc multe detalii din istoria imobilului, dar se știe că aspectul actual se datorează unei reabilitari din anul 1800.
Casa Contelui de Mercy, cunoscută și drept Palatul Mercy este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Timișoara 1720-1810