Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Opera Națională - BUCUREȘTI
Opera Națională din București, denumire veche Teatrul de operă și balet al R.P.R. este monument istoric și una din cele patru Opere naționale din România, fiind cel mai mare teatru liric al țării, situat pe bulevardul Mihai Kogălniceanu la numerele 70-72. Denumirea de „Opera Română” fusese utilizată cu mult timp înaintea existenței unei clădiri special destinate teatrului liric din capitala României. Compozitorul, dirijorul, cântărețul și profesorul român George Stephănescu a fost cel care a luptat mereu pentru fondarea acestei instituții artistice, pe care a întemeiat-o sub denumirea de Compania Opera Română. Trupa lirică bucureșteană s-a lansat sub nume propriu la data de 8 mai 1885, prezentând progresiv un repertoriu din ce în ce mai bogat și mai ales. Spectacole de operetă și operă comică mai fuseseră organizate în acea perioadă, facilitate de apariția în 1877 a Legii teatrelor, care stipulau existența unei secții de operă în cadrul Teatrului Național. Aceste spectacole, în limba română, apăreau sub egida Teatrului și pe afișele acestuia. La început repertoriul consta mai ales din opere italiene și franceze de mare popularitate, dar și opere comice din creația națională, în care au apărut pe scena bucureșteană primele mari voci românești. Deși existența unei trupe artistice românești de teatru liric, sub numele de Compania Opera Română, s-a făcut cunoscută încă din anul 1885, înființarea Operei Române ca instituție independentă și finanțată de la buget s-a realizat abia în anul 1921. Premiera absolută s-a făcut cu opera Lohengrin sub bagheta lui George Enescu. Autoritățile au oscilat apoi între perioade în care au finanțat Opera direct sau altele în care au încredințat-o prin antrepriză unor particulari. Actuala clădire a Operei Române, cu o capacitate de 952 locuri, a fost ridicată în 1953, după planurile arhitectului Octav Doicescu, sub denumirea de Teatrul de Operă și Balet în vederea a două două ample manifestări internaționale: al treilea Congres Mondial al Tineretului (25-30 iulie) și al patrulea Festival Mondial al Tineretului și Studenților (2-14 august), dar a fost inaugurată abia la 9 ianuarie 1954, cu spectacolul Dama de Pică, operă de Piotr Ilici Ceaikovski. Fațada clădirii, modificată față de ideea inițială a arhitectului, are un portic cu 3 arcade monumentale, împodobite cu statuile a patru muze, și trei uși de acces, care permit intrarea în holul fastuos înălțat pe două nivele. Sala de spectacole are forma de potcoavă, având lățimea de 24 metri, adâncimea de 20 metri și înălțimea de 30 de metri. Edificiul este realizat în stil clasic, are o sală cu o capacitate de 2200 de locuri şi trei nivele de loji şi balcoane, precum şi elegantele holuri şi saloanele de recepţie, iar la ultimul etaj, este amenajat un preţios muzeu al operei, datorat regretatului scriitor şi muzeograf George Ionaşcu. În parcul din fața clădirii se află statuia marelui muzician George Enescu, opera lui Ion Jalea și bustul compozitorului Gheorghe Stephănescu (1843 – 1925), fondatorul Operei Române. Pe fațada clădirii, în locul a două arcade mai mici, care le încadrau inițial pe cele trei mari, au fost montate două basoreliefuri, unul care înfățișează o scenă de operă (sculptori Zoe Băicoianu și Boris Caragea), iar celălalt, zborul unor balerini (sculptor Ion Vlad). În sala de spectacole se găsește un candelabru cu 100 de brațe de cristal aurit. Ocazional se țin spectacole și în Foaierul Galben, care are o capacitate de maxim 200 locuri. Opera Națională București a adoptat un însemn heraldic, creat de heraldistul Tudor-Radu Tiron, și un logo în latină: ARS GRATIA ARTIS care înseamnă artă pentru artă sau, cuvânt cu cuvânt, arta este recompensa artei.
Vizualizări: 0
-->
Răspunsuri
11.30 - 3 raspunsuri
Biserica Sfântul Pantelimon din Chișinău (ortodoxă)
Biserica Sfântul Pantelimon din Chișinău
Biserica Sfântul Pantelimon din Chișinău
Biserica Sfântul Pantelimon a fost construită în 1891, în spiritul stilizărilor istorice, în baza arhitecturii medievale grecești după arhitectul Alexandru Bernardazzi.