Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Cetatea din Feldioara - BRAȘOV
Răsărită din propria ruină, Cetatea din comuna Feldioara (Marienburg), județul Brașov, se ȋnalţă impunătoare, pe malul Oltului, la numai 20 km de Brașov, pe drumul spre Sighișoara. Cetatea a fost distrusă în 1430 de turci precum și de Vlad Țepeș în campania din 1457, locuitorii refăcând-o în același an. Zidul de incintă din partea de sud a fost probabil distrus după bătălia de la Feldioara de oștile lui Petru Rareș prin vornicul Nicoară Grozav. Restaurarea sa, desfășurată ȋn perioada 2013-2017, a salvat resturile de ziduri care supravieţuiseră ultimelor sute de ani de părăsire și i-a redat ȋnfăţișarea avută ȋn secolul al XVII-lea. Poziţia strategică, cu vizibilitate asupra unui ţinut ȋntins, și avantajele naturale au făcut acest loc atractiv din preistorie. Platoul pe care se ȋnalţă cetatea a dezvăluit ȋn decursul cercetărilor arheologice vestigii de locuire din cele mai vechi timpuri – neolitic, epoca bronzului, perioada dacică și cea romană, dar mai ales Evul Mediu. Mai ȋntȃi a fost o cetate de pămȃnt, ȋntărită probabil cu palisade, așa cum au găsit-o cuceritorii unguri ȋn primele secole ale mileniului al doilea și pe care au denumit-o: “Földvár” (cetate de pamant). Coloniștii germani aduși de regii Ungariei și Cavalerii Teutoni i-au spus “Cetatea Sfintei Maria” – Marienburg. Cetatea este monument istoric naţional clasa A, fiind printre cele mai importante fortificaţii medievale săseşti din Transilvania de Sud. Cu ocazia renovării s-au restaurat zidurile de incintă și cele patru turnuri (de nord, sud, est, vest), precum și zidul Zwinger de protecție. Fortificațiile inițiale, de pe vremea teutonilor, au fost conservate în întregime. Prin marcarea la nivelul solului, în curtea interioară s-au pus în valoare resturile capelei și a mănăstirii cisterciene. S-a reconstruit fântâna adâncă de 70 metri și s-a amenajat o zonă de belvedere asupra Țării Bârsei, aflată pe zidul de strajă. S-au executat subzidiri, injectări și lucrări de consolidare în paralel cu alte forme de conservare pentru zidăria veche. A urmat reconstrucția prin folosirea de lemn şi cărămidă – făcute la comandă la fabrica din Sighișoara pe modelul celei din care fuseseră ridicate zidurile Cetății, piatră și învelitori din țigle ceramice. În ansamblul său, proiectul a urmărit aducerea în actualitate a formei pe care cetatea a avut-o în secolul al XVII-lea, atunci când cetatea a fost tencuită. La injectările care au fost făcute la zidărie și la refacerea suprafețelor degradate ale tencuielilor, s-a folosit un var hidraulic special ce conține materie primă extrasă din Munții Dolomiți, importat din Italia.
-->
Răspunsuri
azi 01.07 - ora 11.04 - 5 raspunsuri corecte
Conacul Teleki din comuna Cuzdrioara, județul Cluj, este o clădire monument istoric ce a fost construită în secolul al XVIII-lea de către familia Teleki și astăzi adăpostește școala locală generală. Clădirea este renovată recent, are un look modern dar culoarea exterioară este puțin deranjantă. Pe unul din pereții clădiri se poate vedea și azi o tăbliță pe care cu greu se poate citi: ÉPÍTTETTE NAGYVÁRADI BÁRÓ INCZÉDY ÁDÁM 1906 ÉVBEN” ceea ce se traduce (a fost construit de către baronul Inczedy Adam de la Oradea în anul 1906). Conacul a aparținut baronului Teleki Domokos (1841 - 1907). Se știe că în curtea acestui conac avut loc înaintea unor alegeri parlamentare un ospăț, unde alegătorii au fost invitați la un cognac, o palincă și puțin cozonac.
***
Cuzdrioara, în limba maghiară – Kozárvár, este o comună din județul Cluj, care include și satele: Mănășturel și Valea Gârboului, fiind situatp la este de municipiul Dej, la confluența Someșului Mare cu Someșul Mic. Încă din antichitate de aici s-a extras sare. La marginea de vest a satului se vede conturul șanțurilor unei vechi așezări fortificate (cetăți). Lățimea șanțurilor e în jur de 50 m, iar adâncimea maximă – 2 m. În interiorul cetății s-au găsit obiecte ceramice neolitice, romane și medievale. Este posibil ca fortăreața să fi fost utilizată încă din perioada lui regelui Arpad (84 - 907). Regele Ungariei și Croației Andrei al II-lea (1205 - 1235) a făcut cadou satul magistrului Denes, unul din strămoșii familiei Banffy, familie care a rămas în posesia satului până în secolul al XVII-lea. La recensământul din anul 2011 comuna număra 2733 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 2975 locuitori) dintre care: români – 83,97%, maghiari - 4,97%, romi – 7,61% și ceilați – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei clujene Cuzdrioara astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 83,16%, reformați – 5,12%, penticostali – 4,79%, greco catolici – 3,11% și restul – nedeclarată sau altă religie. Atracțiile turistice ale comunei sunt: biserica reformată, așezarea fortificată și conacul Teleky.
Conacul a fost renovat, în prezent primăria locală funcționează în clădire.
Un document (înscrisurile Camerei Deputaților, 1901) specifică faptul că, înainte de alegerile deputaților, în curtea conacului lui Teleki Domokos din Cuzdrioara, la primele ore ale zilei electoratului, au apărut alegători, pe care contele i-a servit cu coniac, pălincă și cozonac. Documentul relatează pe îndelete legalitatea ospitalității, respectiv faptul că, în acest fel, voturile alegătorilor ar fi fost influențate. O anexă a acestui document dovedește că alegerile au fost anulate ulterior.
...
Conacul Teleki, Cuzdrioara, Cluj
Cuzdrioara – Conacul Teleki, Jud. Cluj
Conacul Teleki, Cuzdrioara, str. Simion Bărnuțiu nr. 1, jud. Cluj