Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Farul din Tuzla, jud. CONSTANȚA
Farul maritim de la Tuzla (turnul metalic cu zăbrele, cum i se spunea la data inaugurării) este una din marile realizari ingineresti ale epocii fiind una din primele constructii de mari dimensiuni (doar scheletul metalic are înălțimea de 44 de metri). Farul a fost dat în folosință în anul 1900, fiind al patrulea far al României pe atunci și cel mai vechi far aflat în folosință încă și astăzi. La realizarea lui si-au adus contributia mari nume ale ingineriei romanești, printre care Anghel Saligny și Gheorghe Panculescu. Turnul are înălțimea totală de 70 de metri și are următoarele coordonate geografice de poziționare: N 43.99118575620401 și E 28.66609916532593. Până în vârf, urcuşul celor peste 200 de trepte înguste scoate sufletul din om. Vara, la temperaturi mari, pereţii metalici ai farului sunt fierbinţi, în timp ce iarna se aude numai vântul şuierând. Ridicat în anul 1900, în timpul regelui Carol I, de către firma franceză Barbier, Bernard & Turrene, farul din Tuzla îşi face şi acum datoria de a le lumina marinarilor drumul pe mare. La proiectarea farului a lucrat, în cadrul BTT, şi Anghel Saligny. Dat în folosinţă în 1901, el este cel mai vechi far de pe ţărmul românesc al Mării Negre aflat în continuare în funcţiune. Însă nu pentru mult timp. Pentru că este foarte vechi s-a hotărât să se construiască un alt far, tot aici la Tuzla, la vreo 50 de metri distanţa, care să-i preia funcţia. Intenţia este ca actualul far, cu construcţia sa anexă, să devină muzeu, obiectiv de interes turistic. La farul din Tuzla se poate ajunge şi pe un drum de ţară, neasfaltat, din apropierea mării, care urmăreşte linia litoralului. La farul din Tuzla lucrează patru oameni, în ture de 24 de ore, în care au voie să doarmă numai patru ore, de la unu la cinci după-amiaza. Până în anii ’70, lucrătorii de la far locuiau chiar în clădirile-anexă ale farului, alături de familiile lor. Farul a fost construit la Tuzla deoarece aici pământul se avântă în mare şi formează un promontoriu, dar şi deoarece în zonă apa este puţin adâncă. Timp de aproape 60 de ani, farul a folosit focul pentru a emite lumină şi a funcţionat cu o lampă cu petrol cu 12 fitile, aflată acum la Muzeul Marinei din Constanţa. Tot aici se află şi lentila originală a farului, înaltă de aproape trei metri şi grea de trei tone. Abia în anul 1958 farul a fost electrificat. Acum, el are două instalaţii luminoase: lumina roşie, aflată la 42 de metri deasupra pământului, şi cea albă, într-o cabină din metal, aflată cu vreo doi metri mai sus. Aici, lentila farului focalizează şi trimite lumina becului de 1000 de waţi în larg. Semnalul specific acestui far este de 9,7 secunde între două sclipiri albe, vizibile de la 20 de mile marine. Lumina roşie permanentă le arată navigatorilor că se află în ape periculoase, puţin adânci. În prezent, deoarece faleza a început să se prăbuşească, erodată de ape, din anul 2009 a fost demarată o serie de lucrări care să împiedice distrugerea acesteia, deoarece farul era şi el în pericol. Acum, de la far până la marginea falezei sunt maximum 20 de metri. Farul este obiectiv militar aflat în administrarea Statului Major al Forţelor Navale (SMFN) şi nu poate fi vizitat decât în urma obţinerii unei aprobări de la SMFN.
***
Tuzla este o comună din județul Constanța compusă doar din localitatea de reședință. Satul însuși nu este pe țărm ci la câțeva sute de metri în interior, dar din ce în ce mai multe construcții își întind raza spre mare. Localitatea are aproximativ 6700 locuitori din care: români - 89%, turci – 2,53%, tătari – 4,38% și restul – alte etnii. Componența confesională a comunei Tuzla este următoarea: ortodocși – 86,32%, musulmani – 8,76% și restul – altă religie sau necunoscută.
-->
Răspunsuri
ora 11.53 - 4 raspunsuri
Casa Memorială Benedek Elek - Băţanii Mici, Covasna
CASA MEMORIALĂ BENEDEK ELEK - Băţanii Mici, Covasna
CASA MEMORIALĂ BENEDEK ELEK
Băţanii Mici se situează între Băţanii Mari şi Herculian, în partea nord-estică a zonei Baraoltului. Numele satului se împleteşte cu cel al marelui scriitor şi educator al poporului său, Benedek Elek. Fosta casă de locuit a scriitorului a fost construită în 1896, în stil clasicizant. Inscripţia MARI, de pe timpanul porticului cu coloane al casei, este consacrată memoriei lui Fischer Mária, soţia lui Benedek Elek.
Scriitorul Balogh Edgár a fost cel care a iniţiat înfiinţarea Casei memoriale Benedek Elek, iar mai târziu acestei idei i s-au alăturat: Sylvester Lajos, preşedintele Comitetului Judeţean de Cultură, Király Károly, prim-secretar al organizației județene a PCR, precum şi descendenţii scriitorului din Băţanii Mici: tanti Flóra (fiica lui Benedek Elek), Bardócz Júlia şi Bardócz Dezső.
Inaugurarea casei memoriale a avut loc la 25 mai 1969, cu ocazia comemorării a 110 ani de la naştere şi a 40 de ani de la moartea scriitorului. Din cele opt încăperi ale clădirii, două găzduiesc expoziţia comemorativă. Expoziţia a fost amenajată în sufrageria spaţioasă şi în camera alăturată din dreapta, de colaboratorii Muzeului Naţional Secuiesc, din materialul adunat în cea mai mare parte, de tanti Flóra.
În sufragerie sunt expuse fotografii vechi ale familiei, scrisori şi manuscrise. Aici se află cărţile de poveşti editate în urmă cu un secol şi colecţia revistelor pentru copii: Cimbora, Az Én Újságom, Jó Pajtás. Tavanul sălii mari este decorat de un candelabru impresionant, sculptat de artistul popular Máthé Ferenc, din Vîrghiş. Tot aici sunt expuse obiecte de uz casnic şi mobilier vechi, cusături splendide, coroane şi cărţi omagiale, gravurile în lemn ale lui Imets László şi Kósa Bálint, tablouri, precum şi exemplare ale cărţilor de poveşti editate în ultimii ani.
În aceeaşi sală sunt expuse volumele cu traducerile în limbi străine, precum şi tezele şi disertaţiile realizate despre viaţa şi opera lui Benedek Elek. Camera laterală din dreapta este camera de lucru a lui Benedek Elek, cu masa originală de birou şi cu toate celelalte obiecte care aparţineau odinioară scriitorului: pană, ştampilă, zaharniţă din argint şi ultima scrisoare neterminată.
Pe peretele din spatele biroului se află tabloul cu portretul lui Benedek Elek, realizat de pictorul Karvaly Mór, iar la dreapta Premiul Moştenirea Maghiară, distincţie acordată în 2009. Susţinătorul casei memoriale a fost Muzeul Naţional Secuiesc, încă de la înfiinţare, iar moştenirea materială şi spirituală a fost îngrijită de descendenţii scriitorului. În 1999, relaţiile dintre Muzeul Naţional Secuiesc şi casa memorială au încetat, casa fiind transformată în muzeu particular.
CASA MEMORIALĂ BENEDEK ELEK - Băţanii Mici, Covasna
Casa memorială este amenajata în clădirea în care a locuit și creat Benedek Elek - cel mai mare povestitor de limbă maghiară din Transilvania.
Muzeul Benedek Elek a fost înființat în anul 1969 în casa în care a locuit publicistul și scriitorul (1859 - 1926) și expune obiecte legate de viaţa și activitatea scriitorului, mobilă, documente originale și fotocopii, exemplare din cărțile sale tipărite.
Draga Domnule Victor nu m-ati vazut si pe mine care am raspuns inainte de a constata si publica urmatoarea intrebare
CORECT!
CORECTAT, SCUZE!