Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica Precista Mare din municipiul Roman - jud. NEAMȚ.
Biserica Precista Mare, situata la iesirea din municipiul Roman, județul Neamț, în vecinatatea Episcopiei, face parte din categoria marilor ctitorii voievodale, fiind construita de Doamna Ruxandra Lapusneanu si fiul ei Bogdan al V-lea, in 1569, pe locul altui schit mai vechi. Ruinata de vremuri, ctitoria Lapusnenilor a fost refacuta din temelii in 1753 de catre episcopul Ioanichie cu sprijinul voievodului Constantin Racovita. In urma distrugerilor suferite in timpul cutremurului din 26 septembrie 1781 este rezidita pentru a doua oara in anul 1784 de catre egumenul Gherasim Putneanul. Biserica devine manastire in anul 1787, iar dupa 10 ani, egumenul Vartolomei Putneanul, cu sprijinul financiar al lui Veniamin Costache - pe atunci episcop al Romanului - transforma bolnita Manastirii "Precista Mare" in "Ospitalul saracilor" asigurand zece paturi si un medic ce indeplinea si atributiile de farmacist. Biserica a fost reconstruita pentru a treia oara "din temelie" intre anii 1825 - 1826 fiind afectata de cutremurele care s-au succedat la intervale foarte scurte (1795, 1802, 1803 si 1806). Cutremurul din 14 noiembrie 1829 provoaca apoi alte stricaciuni si alte lucrari de reparatii care s-au efectuat in anul 1834 la interventia domnitorului Mihail Sturdza si a Mitropolitului Veniamin Costache, sub ingrijirea egumenului Macarie Baltag Basarabeanul. In anul 1836, biserica este serios zguduita de un nou cutremur la 11 ianuarie 1838, impunandu-se alte interventii pentru repararea si consolidarea ei. In pisania asezata la intrarea in biserica, dupa lucrarile din 1838, sunt mentionate principalele refaceri si restaurari survenite pana la acea data in existenta acestui monument: "Aceasta Sfanta biserica unde se praznuieste Adormirea Precistei, intai a fost zidita de Doamna Ruxandra, maica a lui Bogdan Voievod, la 1569. Al doilea s-au zidit de iznoava de episcopul Ioanichie, cu ajutorul domnului Constantin Racovita Voievod, la 1753, si s-au dat metoch Sfântului Spiridon din Iasi. Al treilea s-au zidit din nou de arhimandritul Gherasim Putneanul, la 1787, care au facut si inceperea spitalului. Al patrulea iarasi stricandu-se s-au zidit din nou de arhimandritul Gherasim Bucovineanul, care au mai sporit in spital zaci crevaturi, la 1826. Al cincilea fiind hrantuiala de cutremurile urmate s-au stricat pana la un locu si s-au zidit de egumenul Macarie Basarabeanul, cu ai sai bani, carele au mai sporit si douazeci de crevaturi in spital, mijlocind si cumpararea binalei pentru patruzeci crevaturi. Domnind Domnul Mihail Grigoriu Sturdza Voievod, iar mitropolit fiind preasf. Veniamin Costachi, 1838, oct. 21." In anii 1944 si 1977 au fost necesare noi lucrari de reparatii si consolidare, executate prin grija Episcopiei Romanului, din cauza deteriorarilor produse de cutremure. In anul 1986, prin purtarea de grija a Episcopul Eftimie Luca, se incep lucrarile de consolidare a bisericii. Turnul clopotnitei a fost consolidat in anii 1987-1988, inlaturand-se vechile contraforturi. Biserica s-a resfintit la 15 august 1989, de Episcopul Eftimie și Arhiereul Ioachim Vasluianul. Edificiul de astazi se caracterizeaza printr-un plan mixt, dreptunghiular la exterior si treflat in interior, cu absida altarului semicirculara si absidele laterale scobite in grosimea zidurilor. Altarul este spatios, luminat de o fereastra la nord si alta la sud. Are adaugata pe dreapta o camera mica pentru vesmantarie. Catapeteasma bisericii dateaza din prima jumatate a veacului trecut este frumos sculptata. Naosul spatios, luminat de o fereastra la sud si alta la nord, se delimiteaza de pronaos prin doi stalpi laterali, care sustin o puternica arcada. Turla pe naos este deschisa, foarte mare, de forma octogonala la exterior, cu patru ferestre si ocnite sub cornise. Pronaosul foarte spatios este luminat de o fereastra la sud si alta la nord. Pridvorul este mic, inchis, cu intrare prin sud, pe o usa de stejar in doua canaturi, sculptata pe ambele parti. Usa de intrare din pridvor in pronaos este tot din stejar sculptat. Pridvorul este luminat de doua ferestre duble din lemn, cu grilaj metalic intre ele. La exterior decoratia este tot atat de sobra si eleganta, alcatuita din siruri de ocnite la nivelul turlei si sub cornisa si cu delicate ancadramente cu motive florale si arce in acolada la ferestre. In ceea ce priveste pictura murala, s-au pastrat cateva fragmente din pictura in ulei realizata in 1946 de catre Constantin Negrescu din Roman. In anul 1986, pictorul Dumitru Banica din Bucuresti si echipa pe care a condus-o au executat pictura in fresca ce se inscrie in stilul neobizantin. Acelasi colectiv a pictat si catapeteasma. Construita in 1753 din initiativa episcopului Ioanichie si reparata in 1816, cand i s-au adaugat si cele patru contraforturi masive, clopotnita are o forma dreptunghiulara si doua etaje, dominand zona inconjuratoare de la inaltimea celor 27 metri ai sai. Este asezata la 20 m nord-vest de biserica. Biserica "Adormirea Maicii Domnului” detine un important si valoros patrimoniu cultural-artistic provenind indeosebi din secolele al XVIII-lea - al–XIX-lea, ca urmare a unor donatii si achizitii proprii. Dintre obiectele reprezentative amintim grupul celor 40 de icoane praznicale pictate de zugravi anonimi in anii 1793 -1794, la comanda egumenului Gherasim Putneanul, un important set de Minee in limba greaca, (cărți bisericești) editate la Venetia intre 1749-1762, precum si vase si obiecte de cult, marea majoritate realizate in Atelierul de argintarie G.C. Ropala, renumit in Roman la sfarsitul veacului trecut. Mentionam ca in prezent, pe langa Biserica "Adormirea Maicii Domnului", functioneaza Asociatia Ortodoxa "Precista Mare" ce desfasoara o gama larga de activitati: catehetice misionare, de filantropie crestina, cultural crestine, ecologice. In viitor asociatia isi propune sa organizeze un Centru Socio-Medical denumit "Precista Mare", in cadrul caruia va functiona o cantina sociala moderna precum si alte servicii medicale si sociale.
Vizualizări: 6
-->
Răspunsuri
ora 11.10 - 4 raspunsuri
Palatul Culturii Ploieşti
Palatul Culturii Ploieşti, Prahova
Palatul Culturii - Ploiești - este o clădire masivă, monumentală, cu un mare corp central și două aripi principale, care îl întretaie aproape de capete. Are un demisol, un parter și un etaj foarte înalt și un altul ceva mai scund. Construit în stil neoclasic francez, palatul impresionează prin unitate de stil, prin simetrie și echilibru, că și prin varietatea cu care sunt tratate cele patru registre ale fațadei. Deosebit de reușită este intrarea principala, aflată la nivelul primului etaj, pe partea sudică a corpului central. Accesul este permis de un povarnis carosabil cu două variante și de treptele largi ale unei scări monumentale; o puternică colonadă încadrează cele trei uși masive.
În interior, parterul și primul etaj cuprindeau câteva mari săli de ședințe, unele dintre ele cu lambriuri de lemn și cu plafoane casetate. Mai este de amintit un vast hol care cuprinde o bună parte a etajului I, în înălțime și etajul al doilea. Acesta are coloane masive și este luminat prin plafon. Holul, în trecut "sala a pașilor pierduți", constituie în prezent cel mai bun spațiu expozițional al orașului.
În anii 1951-1953, clădirea a fost destinată Palatului Culturii, dar cu șase ani în urmă, o parte din aripa estică a fost afectată nou înființatei Curți de Apel Ploiești. Renovat serios în urmă cutremurului din 1977, palatul își menține nealterată formă inițială și adăpostește o serie de instituții cultural artistice de mare preț: Muzeul Județean de Bilogie Umană, Muzeul de Etnografie, Școală de Arte .
PALATUL CULTURII, Ploiești, str. Erou Călin Cătălin, nr.1 - este cea mai impunătoare dintre clădirile mai vechi ale municipiului. Lucrările începute înaintea primului război mondial, s-au întrerupt in timpul războiului si au fost finalizate la începutul anilor '30. Edificiul a fost inaugurat in prezenta regelui Carol al II-lea, la 26 noiembrie 1933.