Ce monument e in poza de mai jos?Ieri am prezentat Biserica de lemn din Ieud-Deal - jud.MARAMUREȘ
Biserica de lemn “Nașterea Maicii Domnului”din Ieud Deal, judeţul Maramureş, este celebră pentru decoraţiunile sale interioare, lăcaşul de cult mândrindu-se cu unele dintre cele mai bine păstrate picturi murale post-bizantine din regiune. Biserica a fost ridicată pe un deal, în partea opusă a râului şi a celeilalte biserici de lemn din Ieud Vale. Biserica a fost construită de familia nobilă locală Balea la începutul secolului al XVII-lea. În podul bisericii de la Ieud a fost găsit în anul 1921 Codicele de la Ieud sau Zbornicul de la Ieud, document ce a iscat polemici fiind considerat de unii istorici prima scriere românească. În austeritatea ei exterioară, încălzită în interior de cioplitura consolelor și de culorile vii ale picturii murale, biserica de lemn din Ieud Deal reprezintă un vârf al artei și tehnicii de a construi biserici de lemn în Maramureș. Valoarea ei este dublată de un ansamblu pictural de cea mai bună calitate, cea mai reprezentativă operă a cunoscutului zugrav itinerant local Alexandru Ponehalschi. În anul 1999 biserica a fost inclusă pe lista monumentelor cu valoare de patrimoniu cultural mondial, împreună cu alte șapte biserici de lemn din Maramureș. Biserica cea bătrână din deal în Ieud a intrat în centrul atenției încă de la începuturile cercetării românești în Maramureș, în urmă cu un secol. Ioan Mihaly de Apșa a remarcat-o în 1900 printre cele mai frumoase din Maramureș. În 1909 Ioan Bîrlea a adunat inscripțiile din biserică în valoroasa sa colecție de însemnări din bisericile maramureșene. Doi ani mai târziu Tit Bud a datat biserica din 1364, considerând-o cea mai veche biserică din Maramureș. Etnograful Tache Papahagi a remarcat biserica din Ieud Deal în cercetarea sa în Maramureș, în primii ani după primul război mondial, pentru picturile murale bine conservate, pe care le-a ilustrat în unul din puținele clișee apărute în cartea sa. Structura și mai ales pictura au fost descrise mai pe larg de Victor Brătulescu în 1941, care a publicat și 18 imagini și 8 schițe. Tot atunci au fost făcute primele relevee ale bisericii, de arhitectul N. Chioreanu. Mult mai târziu, în anul 1968, D.Ștefănescu a reluat descrierea temelor principale din pictura bisericii. Tot de pictura murală, dar mult mai sistematizat, s-a ocupat și Anca Pop Bratu în 1982. Biserica a fost documentată, studiată și datată dendrocronologic în 1997 în timpul ultimei restaurări. Între anii 2007-2009 pictura bisericii a trecut printr-un proces de restaurare și conservare. Pentru datarea bisericii de lemn a fost adeseori menționat anul 1364. Datarea aceasta a apărut pentru prima dată în șematismul Diocezei Gherla din 1900, care, foarte probabil, a folosit ca sursă datele culese și trimise de Tit Bud, vicarul Maramureșului. Tit Bud a reafirmat această datare în 1911 făcând trimitere la o însemnare pe „grinda din podul bisericii”. Datarea aceasta a fost de la el preluată și perpetuată atât prin publicații cât și prin tradiția orală creată în sat.Poziția istoricilor, mai mult sau mai puțin echilibrată, nu a înlocuit tradiția creată de Tit Bud, lăsând să circule mai multe posibile datări. Această problemă a fost rezolvată definitiv în 1997 prin metoda dendrocronologică de către cercetătorul islandez Ólafur Eggertsson, care a datat ferm biserica de lemn din Ieud Deal din al doilea deceniu al secolului al XVII-lea. În podul bisericii există într-adevăr o inscripție, în chirilice, pe tălpile de susținere ale turnului. Inscripția începe pe talpa longitudinală, lângă fereastra vestică: „În anul Domnului 18...”. Autorul inscripției se pare că s-a răzgândit și a reluat inscripția pe talpa transversală, luminată mai bine de fereastra vestică: „În anul Domnului 1827 maistori Cionca Alexa cu Iusco Ion crâsnicu”. Inscripția menționată de Tit Bud surprinde așadar o refacere sau reparație a turnului bisericii la 1827. Pictura murală acoperă întreaga suprafață interioară a bisericii, în altar, naos și pronaos. Ansamblul picturii murale, remarcat de istoricul de artă Anca Pop-Bratu pentru bogăția programului iconografic, complexitatea rezolvărilor compoziționale și varietatea decorativă, nu este nici datat nici semnat. Anca Pop-Bratu a datat pictura bisericii din Ieud Deal în anul 1782, sprijinindu-se pe o icoană datată ce poate fi atribuită lui Alexandru Ponehalschi. Documentele de arhivă aduc mai multă lumină în jurul datării picturii murale din Ieud Deal. În conscripția parohială din 1774 apare informația că amândouă bisericile din Ieud au fost renovate în anii 1764-65 de nobilul Mihail Balea. Cercetările dendrocronologice au indicat, la Ieud Deal, schimbarea tălpilor în acel moment. Se pare că, cu aceeași ocazie, au fost mărite și ferestrele, care mai devreme erau mult mai mici. Două ferestre originale s-au păstrat între streșini spre apus. Tot atunci s-a trecut, probabil, de la un iconostas cu două uși la unul cu trei uși, conform obiceiului introdus în arta bisericească locală pe la mijlocul secolului al XVII-lea. Nici deschiderile arcuite în peretele dintre femei și bărbați nu puteau fi executate mai bine cu altă ocazie, ele încadrându-se și în spiritul înnoitor al celei de-a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea. Ceea ce, însă, a înnoit cu adevărat lăcașul de cult la 1765 a fost, foarte probabil, repictarea ei. În acea perioadă mai multe biserici de lemn au fost fie (re)pictate cu ocazia unei renovări, fie pictate ca o definitivare a unei noi construcții. Biserica din Ieud Deal nu a fost, din această perspectivă, o excepție, mai ales într-un sat de nobili ambițioși. Prin urmare, pictura a finalizat lucrările de renovare din 1764-65, cel mai probabil în 1765. Textele în română cu caractere chirilice încadrate în pictura navei, aflate sub ferestrele de jos, îndeosebi cea a crâsnicului spre nord și a diacului spre sud, conțin îndemnuri teologice către credincioși, deosebit de interesante în contextul frământărilor religioase din acea epocă în Maramureș. Pe fondul temelor pictate împrejur, în navă, textele de sub ferestre apar drept manifeste ale păstrării tradiției ortodoxe în Maramureș. Tot pictorul Alexandru Ponehalschi a realizat și o serie de icoane pentru această biserică, dintre care una este datată 1782. Această biserică a fost concepută la vremea ei ca una din lăcașurile mari, 7,15 m largă și 11, 87 m lungă, cu o capacitate maximă de circa 340 credincioși, spațiul fiind egal împărțit între femei și bărbați. Biserica este dispusă de la vest la est cu o tindă pentru femei (pronaos), biserica bărbaților (navă) și altar. E bine de observat că la începutul secolului al XVII-lea în Maramureș nu erau ridicate pridvoare, iar la această biserică această parte nu a fost adusă nici mai târziu. Intrarea se face din vest printr-un portal fără decor, repetat și la intrarea în navă. Pronaosul sau tinda femeilor este tăvănită sub tălpile turnului și deschisă spre biserica bărbaților prin goluri în perete de fiecare parte a ușii. Biserica bărbaților sau nava este principala încăpere, subliniată de cerul înalt al bisericii (bolta). De remarcat că înălțimea navei este egală cu lărgimea ei, o proporție remarcată și la alte biserici de la începutul secolului al XVII-lea în Maramureș. Spre altar sunt trei uși iar în fața iconostasului există o solee ce marchează trecerea dinspre profan spre sacru. Altarul este decroșat și încheiat cu cinci laturi exterioare scurte. El are 4,15 m lățime și 3,6 m adâncime. Interiorul este luminat de ferestre mărunte în unghi ascuțit care inițial au fost și mai mici. Butea bisericii din Ieud Deal este ridicată din bârne de molid, legate cu cheotori netede în dinte ascuns. Tălpile și portalele, mai expuse la umezeală, sunt făcute din lemn de stejar. Pereții sunt ridicați drepți cu bârne fasonate din secure și bardă, apoi rigidizați cu cuie de lemn. Între bârne sunt făcute scobituri „cuptytye” pentru etanșeizarea pereților.
-->
Răspunsuri
ora 10.49 - 4 raspunsuri
Biserica Catolică din Agrișteu, (Bălăuşeri, Mureş)
Biserica Catolică din Agrișteu, Mureş
Biserica Catolică din Agrișteu, (Bălăuşeri, Mureş)
În evul mediu locuitorii catolici ai satului, odată cu răspândirea protestantismului devin reformaţi împreună cu biserica lor.
Biserica romano-catolică din Agrişteu a fost construită în 1785, în locul căruia au ridicat în 1839 biserica actuală.