Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Primăria orașului Abrud, jud. ALBA
Sediul administrației locale – Palatul Primăriei – Abrud, este un edificiu impunător, vechi monument istoric și arhitectonic, bine îngrijit, situat pe strada Ion Buteanu, la nr. 4. Numele orașului Abrud, Alburnus Minor, s-a găsit de-a lungul veacurilor alăturat aurului, care se extrăgea din numeroase mine situate zonă. Istoria Abrudului se întinde până la începutul secolului al II-lea al erei noastre, iar numele îi vine de la un proprietar de mine de aur, Cotylus Bruda. Conform legendelor care circulă în zonă, Bruda a pus la dispoziția lui Decebal importante cantități de aur, dar odată cu victoria romanilor a pierdut totul, după care s-a sinucis. Exploatarea metalului galben a fost cunoscută în Apuseni din antichitate, încă înainte de venirea agatârtilor. Dupã daci, în mod industrial pentru acea vreme, aurul a fost extras de către romani, care pe vremea împăratului Traian, care a trimis cãtre Roma „… câteva milioane de litre de aur și aproape zece milioane de litre de arginți”, conform mențiunilor lui Ioan Lydus. În anul 1271, întreg teritoriul Țării Abrudului este dăruit episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, de către regele maghiar Ștefan al V-lea. Satele din jurul Abrudului în care se extrăgea aurul și argintul sunt menționate într-un document din 1366, prin care regele Ludovic cel Mare confirmă stăpânirea episcopiei romano-catolice asupra acestui ținut. Istoria consemnează faptul că în secolul al XVI-lea, la Abrud exista încă un cnezat, condus de către cneazul Iacob. Cu sprijinul puterii centrale a imperiului, Abrudul s-a emancipat, astfel ca în 1491, prin scrisorile lui Vladislav al II-lea a reușit sã devină oraș liber, cu jurisdicție liberă de cea a comitatului. De-a lungul secolelor, suverani celebri au reconfirmat vechile privilegii ale Abrudului, printre aceștia fiind și Ioan Zapolya, Cristofor Bathory, Carol al II-lea si Gheorghe Basta. În anul 1848, Abrudul devenea centrul domeniului minier de mijloc, și cuprindea localitățile Abrud-Sat, Cărpiniș, Mutca si După Piatră. În întreaga perioadã revolutionarã care a început cu răscoala din 1727, Abrudul a jucat un rol social-politic deosebit în întreaga zonă. Începând cu momentul în care locuitorii localității Abrud-Sat au ocupat primăria orașului cerând să li se facă dreptate și, mișcările revoluționare au avut ca punct central orașul anticului Cotylus Bruda. În ziua de 6 noiembrie 1784, cetele de răsculați din 29 de sate zărăndene și 16 sate zlătnene sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan își fac intarea în Abrud. Atunci au fost eliberați țăranii întemnițați în închisoarea orașului și au fost botezați în religia ortodoxă unii orășeni catolici și reformați. În data de 9 martie, în fata bisericii din Abrud-Sat unde era adunată o mulțime de oameni, Ecaterina Varga, conducătoarea acțiunilor minerilor de pe domeniile Zlatnei, a proclamat ștergerea iobăgiei. În timpul revoluției din 1848-1849, la Abrud au avut loc tratativele dintre conducătorii moților, în frunte cu Avram Iancu și Ion Dragoș, trimisul lui Kossuth Lajos, deputat de Bihor în Parlamentul de la Budapesta, privind concilierea forțelor revoluționare române și maghiare. Încălcând armistițiul preconizat pe durata tratativelor, în ziua de 6 mai, maiorul Hatvany atacă și ocupă Abrudul. Timp de două săptămâni, în care au fost uciși în piața centrală 88 de români, Abrudul este cucerit și pierdut de mai multe ori de către trupele maghiare, până în 18 mai când aceștia se retrag spre Arad, unde, după ce l-au dus legat cu lanțurile pe un tun, îl spânzură pe prefectul român av. Ioan Butean. Chiar dacă ecourile revoluției conduse de Avram Iancu s-a stins, întâmplările din acele zile ale anului 1848 erau vii în memoria abrudenilor care au la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Atunci, din partea aurarilor au fost prezenți la înfăptuirea marelui act al Unirii, moți din comunele fostului cerc electoral Abrud. Printre aceștia se numără și doctorii Alexandru Broza, Candin David și Laurențiu Pop și minerii Alexandru Vasinca și Alexandru Bucureșteanu. În anul 1924, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, sub orgnizarea Astrei, la Abrud au avut loc manifestări comemorative ample, la care au participat și Majestatea Sa Regele Ferdinand Întregitorul și numeroși membri ai familiei regale și diplomați.
-->
Răspunsuri
ora 12.42 - 3 raspunsuri
Primăria Piteşti, Argeş
Reiau şi aici mesajul publicat la concursul din 30 august:
REDACTORLegătură Răspunsul lui Matei Ioaniţiu cu 8 ore în urmăŞtergere
acum este ora 13.30 - scădem 4 ore de când am postat rezul 9.30. De ce la ora 12.12 răspunsul meu nu e valid?
Bănuiesc că este o eroare..
Nu am inteles.
La concursul din 30 august şi eu am răspuns în timp util, dar răspunsul meu nu a fost luat ăn considerare. Cu părere de rău dar începând cu 1 septembrie şi eu mă retrag din consucrs.
Primăria Piteşti, Argeş
Primăria Piteşti, inițial Palatul Finanțelor Publice
Palatul Finanțelor Publice – azi Primăria Pitești (Palace of Public Finances – today Pitești City Hall, 1934-1936, arch. Statie Ciortan)