Pe toiagul silabei în sărbătoare
Semnat-am c-un autograf cam lăbărțat,
Însă mi-am dres cuvântul lin, nu m-am forțat,
Chiar dacă cerbul ar fi vrut ajutoare.
De v-a plăcut ce ați citit, ce-am melițat
Dați-i, vă rog, un like la autoare,
Iertați-o dacă a fost cicălitoare,
Fiindcă-i place cuvântul, din topor, moțat.
Să pun un punct, decisă, la treizeci și cinci?
Cu ochiul trag, în taină, spre Nicoleta
Care-mi face cu mâna de pe alte stânci.
Ce să-i mai spun, acum? Că am muncit pe brânci?
La rime, dânsa-i stăpână. Jos bereta!
O-mbrățișare-i trimit și-un pahar de punci.
Răspunsuri
Notas mea e 8
Eu nu am melițat, am desenat printre cuvinte imagini și sentimente.Nota 10
Era vorba despre mine, dragă Nico. Eu am... trăncănit! E permis, cred eu și o figură de stil. Totuși e un concurs unde ni s-a sugerat că se poate apela și la umor.
P.S. Cât despre... beretă să știi c-aș fi vrut să scriu: „Jos pălăria!” însă-mi trebuia o rimă adecvată pentru substantivul propriu Nicoleta, pe care mi-am dorit să-l folosesc pentru a da un iz de personalizare a acestei poezii, care, credeam eu, că va fi ultima.