Ce monumente e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Casa memorială Anton Pann - RM.VÂLCEA
Casa memorială „Anton Pann” din municipiul Râmnicu Vâlcea este o instituție de cultură din structura Muzeului județean Râmnicu Vâlcea, fondată în anul 1967 și situată pe Strada Știrbei Vodă , la nr.18. Casa este un monument de arhitectură urbană, construit la jumătatea secolului al XVIII-lea, având foișor și pivniță, astăzi fiind declarată monument istoric. Expoziția din această casă încearcă să puncteze peregrinările pe meleagurile Vâlcei, datând din anii 1826 – 1828 și 1836 – 1840, ale celui ce a rămas în conștiința urmașilor drept "fiul Pepelei cel isteț ca un proverb" și care a fost dascăl de ”musichie” la școala organizată pe lângă Episcopia Râmnicului – Anton Pann. În anul 1982, odată cu modernizarea și reamanajarea teritorială a orașului, casa a fost translatată pe o distanță de 37 metri. Expoziția este amenajată pentru a ilustra interiorul unei modeste locuințe de târg de la mijlocul secolului al XIX-lea. În prima cameră sunt prezentate piese de mobilier (divan, bibliotecă, masă, scaune), obiecte decorative din cositor, alamă, alpaca și portrete ale unor personalități din epocă printre care cel al maicii Meletina, stareța Mănăstirii Dintr-un Lemn și tipograful Ion Popovici, care au avut legături cu viața și opera scriitorului. În a doua încăpere a expoziției este prezentat un interior în care se află mobilier pictat, specific zonei transilvănene, evidențiind legătura pe care Anton Pann a avut-o cu acest colț de țară. În ultima încăpere a muzeului sunt prezentate lucrări muzicale, culegeri de folclor, poezii și povestiri ale lui Anton Pann. (Noul Erotocrit, Sibiu, 1837; Fabule și istorioare, București, 1841; Povestea Vorbei, București, 1847; Nastratin Hogea, București, 1853 etc.), mărturii de valoare din activitatea sa tipografică și literară.
***
Anton Pann, nume real - Antonie Pantoleon-Petroveanu, a fost un poet, compozitor de muzică religioasă, profesor de muzică religioasă, folclorist, literat, publicist, compozitor al muzicii imnului național al României. El s-a născut între anii 1793 - 1797 la Sliven – Bulgaria și a decedat la data de 2 noiembrie 1854 în București. A fost supranumit de către Mihai Eminescu "finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” în poemul Epigonii. Problemele cotidiene l-au făcut să locuiască în mai multe orașe - Chișinău, București, Brașov și Râmnicu - Vâlcea. Îndragostit de nepoata staretei de la Manastirea Dintr-un Lemn au fugit la Brasov, unde s-au casatorit la biserica din Schei. În anul 1828 s-a stabilit la Bucuresti unde a desfasurat o activitate de profesor de muzica si de tipograf avand atelierul sau propriu, unde au fost editate toate lucrarile sale literare si muzicale. Dupa victoria revolutiei in Tara Romaneasca , la 29 iulie 1848, in Parcul Zavoi din orasul Râmnicu Valcea, Anton Pann a participat alaturi de oficialitatile orasului, la ceremonia organizată cu prilejul „sfintirii stindardelor libertatii nationale dupa noua constitutie”, cand s-a cantat pentru prima oara marsul revolutionar „Desteapta-te romane”, pe versuri de Andrei Muresanu, a carui muzica o compusese, adaptand melodia cantecului „Din sânul maicii mele”. Acest moment a reprezentat prima intonare din istorie a viitorului Imn de Stat al Romaniei, petrecut in gradina Zavoi a orasului Ramnicu Vâlcea.
-->
Răspunsuri
ora 11.20 - 3 raspunsuri
Muzeul Municipal Huşi
Muzeul Municipal din Huși este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Huși.
Muzeul municipal din Huși a luat ființă în toamna anului 1956, in urma stăruinței unui grup de intelectuali din Huși, sprijiniți de autoritățile locale. Muzeul s-a constituit pe baza colecțiilor școlare de la Liceul „M.Kogălniceanu” (actualmente „D.Cantemir”) și Liceul „Cuza Voda”, cat și din donații: prof. Ștefan Bujoreanu – colecția de arheologice(vase, dălți, răzuitoare, precum și amfore grecești descoperite la Vetrișoaia), monede antice și medievale; prof. Mihai Ciobanu – monede medievale străine, care au circulat pe teritoriul nostru (poloneze, turcești, ungurești) și medalii comemorative din bronz; Episcopia Husilor – 2 tablouri pictate de Gheorghe Tatarascu, mai multe stampe legate de actul Unirii Principatelor; Școala Generala nr.3 – portretul lui Mihail Kogălniceanu pictat de C. Angheluță; Bisericile din oraș – 17 cărți vechi din sec. XVIII s.a.
Muzeul ocupă o clădire, monument istoric datând din 1880, construită de către moșierul Adam Mitache, în stil neoclasic, pe o fundaţie de secolul al XVIII-lea. La începutul secolului al XX-lea clădirea a fost restaurată de arh. Lorenzzo Colavini. Colecţiile iniţiale au provenit din donațiile prof. Ştefan Bujoreanu şi ale învăţătorului Gheorghe Melinte.
Muzeul Municipal Huşi - Fosta Casă Adam Mitache (Huşi, Vrancea)
Muzeul ocupă o clădire, monument istoric datând din 1880, construită de către moşierul Adam Mitache, în stil neoclasic, pe o fundaţie de secolul al XVIII-lea. La începutul secolului al XX-lea clădirea a fost restaurată de arh. Lorenzzo Colavini. Colecţiile iniţiale au provenit din donaţiile prof. Ştefan Bujoreanu şi ale învăţătorului Gheorghe Melinte.
În prezent muzeul deţine colecţii de arheologie, istorie medievală şi modernă, etnografie şi artă (picturi de Tattarescu, Hatmanu, Bălţatu). În cadrul acestor colecţii sunt cuprinse piese din paleolitic, neolitic, epoca bronzului, epoca fierului, perioada premedievală şi epoca medievală, piese de artă populară (ţesături şi cusături, sculptură în lemn), piese reprezentând ocupaţii precum viticultura, agricultura, pescuitul, şi unele meşteşuguri (lemnărit, dogărit).
Colecţiile de bază sunt de arheologie şi etnografie. La arheologie sunt prezentate toate perioadele istorice cu piese variate: unelte şi arme din silex, bronz, fier, ceramică, obiecte de podoabă, monede, tezaure, descoperiri din fortificaţiile d.e la Buneşti, sec. IV-III a.Ch. Etnografia este reprezentată prin colecţii de ţesături (scoarţe cu motive geometrice, vegetale, antropomorfe şi zoomorfe, vopsite în culori vegetale, costume populare), unelte pentru agricultură, pescuit şi îndeosebi pentru viticultură. De menţionat este şi colecţia de artă cu piese de mobilier, pictură şi sculptură.
Este poate cea mai frumoasa cladire din oras, construita in anul 1880 si cunoscuta si sub denumirea de Casa Adam Mitache. A apartinut fostului prefect al judetului Falciu, Adam Mitache. Ridicată în stil ecleptic, bogat ornamentată cu stuf la exterior şi interior, casa a fost înscrisă în lista monumentelor istorice de arhitectură în 1992.
Aici au functionat de-a lugul timpului mai multe institutii:
-Prefectura fostului judet Falciu
-Sfatul Popular Raional Falciu
-O "circă" medicala
-Filiala Huși a ONT
In anul 1957, atunci când se infiinteaza Intreprinderea de Gospodarire Oraseneasca Husi (IGO), are sediul tot in aceasta cladire, pana dupa 1990.
Actualul "Muzeu Municipal Husi" a fost infiintat in toamna anului 1956, sub denumirea de “Muzeul raional Dimitrie Cantemir” . La baza infiintarii acestuia au stat colectiile de arheologie si istorie de la Liceul Teoretic Cuza-Voda si de la fostul liceu Mihail Kogalniceanu.
A fost intemeiat în urma iniţiativei unui grup de intelectuali (in frunte cu fostul invatator-arheolog Gheorghe Melinte, de la scoala generala nr. 3), sprijiniţi de autorităţile locale. De asemenea, la organizarea muzeului pe baze stiintifice, au mai contribuit si profesorii: Stefan Bujoreanu, Constantin Enache, Boris Gorceag, Mihai Ciobanu, etc.
Initial a avut sediul in incinta fostei cladiri a scolii generale nr. 3 apoi intr-o cladire veche situata pe strada General Gheorghe Teleman, din centrul orasului (cladire in care dupa 1990 va functiona un timp sediul “Fortelor de munca”).
Incepand din 1960, muzeul (pe atunci denumit “Muzeul Raional Dimitrie Cantemir Husi”) are sediul in incinta Palatului Episcopal, o cladire cu valoare istorica si arhitecturala.
Din 1960 muzeul a avut 3 sectii: istorie-arheologie, stiintele naturii (desfiintata in 1979) si etnografie.
In anul 1981 sediul muzeului orasenesc Husi este mutat in actuala locatie- "Casa Adam Mitache".
Dupa ce in 1990 sediul fostei intreprinderi IGO (devenita "regia autonoma" Goscomloc) este mutat din aceasta cladire, cladirea revine in intregime muzeului.
Cladirea a fost afectata si de cutremurul din 1990. Dupa 1990 peretii cladirii sunt afectati de asa-numita ciuperca “cancerul cladirilor”.
In 1993 muzeul este inchis publicului vizitator , din cauza faptului ca aceea cladire nu mai prezenta siguranta pentru vizitatori.
Din 1995 poarta denumirea de “Muzeul municipal Husi”. Colectiile muzeului sunt transferate “provizoriu” la muzeul judetean “Stefan cel Mare” din Vaslui si la parterul unui bloc din Husi, in conditii total improprii pastrarii lor.
Totusi, ani buni dupa 1993, in incinta cladiri au mai functionat cateva birouri administrative.
La 13 octombrie 2000, directoarea de atunci a Muzeului Municipal Husi ( Violeta Veturia Teodoru Bazarciuc) este ucisa in incinta cladirii, autorul sau autorii nefiind descoperiti nici pana azi. Zvonurile vorbeau inclus ca “raketii” de peste Prut ar fi fost autorii acestei crime.
In 2001 muzeul (care nu avea si nu are un sistem de alarma) este jefuit.
In prezent muzeul este condus de muzeograful Paul Salomeea.
In anul 2007, incep lucrarile de renovare si restaurare a cladirii, cu fonduri de la Ministerul Culturii.
Cum a ajuns muzeul din Huşi în paragină
Casa Adam Mitache, azi Muzeul Municipal Huşi, este un obiectiv aflat în municipiul Huşi, str. General Gheorghe Teleman nr. 8, judeţul Vaslui, înscris în Lista Monumentelor Istorice 2015 (LMI), având codul VS-II-m-A-06845. Din punct de vedere arhitectural, imobilul se înscrie în curentul neorenascentist, fiind una dintre cele mai frumoase clădiri monument istoric din municipiul Huşi.
Clădirea a fost construită în jurul anului 1880 de către Adam Mitache, unul din cei mai bogaţi moşieri din acele vremuri si fost prefect a fostului judet Falciu.
Cladirea a fost construita in stil ecletic, bogat ornamentata cu stuf la interior si la exterior.
Urmaşii lui au vândut clădirea către Primăria Huşi în anul 1934.
După vânzare, în clădire a funcţionat Prefectura fostului judeţ Fălciu.
În anul 1947, după instalarea regimului comunist, casa a devenit sediul Oficiului Naţional de Turism Huşi iar apoi a fost sediu al Goscomloc (pana in 1990 intreprinderea se numea IGO) Huşi.
După înfiinţarea judeţului Vaslui, în anul 1968, în clădire a funcţionat o circă medicală, iar din 1981 a devenit si sediul muzeului orasenesc Huşi, care a avut aici expoziţii permanente până în anul 1993.
In 1990 sediul fostei regii “Goscomloc” (urmasa fostei IGO) este mutat din aceasta cladire, astfel incat intreaga cladire devine sediul Muzeului Orasenesc (Municipal din 1995) Husi.
În 1993 , clădirea s-a închis pentru public, desfiinţându-se expoziţiile permanente, din cauza atacului ciupercii “Merulius lacrymans” (buretele de casă), care a afectat atât lemnăria cât şi zidăria.
În anul 2006, monumentul istoric a fost reclasificat din grupa B, de importanţă locală, în grupa A, de importanţă naţională şi universală, fapt ce a permis demararea unui demers de finanţare a proiectului tehnic şi a lucrărilor de consolidare-restaurare, clădirea fiind inclusă în Planul Naţional de Restaurare.
Licitaţiile privind proiectarea, respectiv executarea lucrărilor de reabilitare a muzeului din Huşi au fost câştigate de SC Pro Galexim SRL Bucureşti, respectiv SC Consint SRL Bârlad, sef de proiect arhitect Laura Ilie, in 2007 incepand lucrarile efective, care urmau a fi finalizate până în anul 2009. Au trecut şapte ani de la termenul limită de finalizare a lucrărilor de reabilitare, însă muzeul din Huşi continuă să fie înconjurat de bălării.