Am visat (Visele nu mor niciodată)

[Liliana Badea]

Am visat
Să ating norii cu degetele,
Să privesc cerul de-aproape,
Să întind mâna să mângâi luna,
Stelele să mi se încurce în păr.

Am visat
Să cuprind marea cu braţele,
Cu privirea să alint valurile,
Cu spuma lor albă
Să-mpodobesc stânca înnegurată,
Însingurată şi tristă.
Cântecul sirenelor din adânc
Să mă trezească din somn,
Să-mi răcoresc faţa cu perle şi safire,
Să mă ridic către soare
Să-mi strig fericirea.
Să chem bucuria,
Împlinirea.

Am visat
Crestele încărunţite ale munţilor,
Văile adânci
De mistere,
Stânca tăiată de ape, de vuiet de veacuri.
Am visat
Pădurea de brazi
Neagră, verde, adâncă, înaltă,
ce-ajunge la cer 
Vorbeşte cu soarele
Şi se întoarce să ne povestească
Legenda pământului
Nostru!