CÂNTEC DE IUBIRE

Sunt iubire și iubesc - sentimentu-i omenesc. Sunt iubire, sunt scânteie într-un trup mic de femeie. Iubirea-mi țese, creează, ce-i în juru-mi, luminează, Iubire-mprăştii de una, precum raze-n noapte, luna. Din Cuvânt îmi e iubirea, Iubirea-mi este menirea, Iubirea-mi este mirare pentru cel ce nu o are. Ea, iubirea-i primăvară, e minunea care zboară, zboară-n timp și îl măsoară în noapte, în zori și-n seară. Umblă-n lung și umblă-n lat, de la sărac la-mpărat, poleind tot ce e mat, dezlegând ce e legat. E o floare fermecată, cu dorul e cununată, în vise e leganată, la baiat sau de e fată. Cine n-are-acest cuvânt, care-i rostul pe pământ, să-l ceară imperios, să se-mbrace în frumos. Să-l caute instinctiv, făr' ai trebui motiv, ca pe-un odor să îl țină, quintesența-i e divină. În suflet să îl așeze, viața să și-o lumineze, cu iubire și-n iubire, parte din Dumnezeire. 5 martie 2019 Mara Emerraldi

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

Acest răspuns a fost șters.

categorii forum

Topics by Tags

Monthly Archives

-->