liniștea nopții se ascunde,
prin umbrare desfrunzite,
în proaspăta răcoare,
respiră tihna clipei.
câteva crizanteme pe masă,
păstrează amintirea timpului.
liniștea nopții se ascunde,
peste visele adormite,
în jur se cojesc zilele, nopțile,
întunericul pictează umbre.
peste pleoapele nopții,
ascult un cântec fără cuvinte.
liniștea nopții se ascunde,
peste gândurile adormite,
ziua stăruiește să vină,
în clipele pline de culoare.
pe potecile cerului stele,
colorat este covorul toamnei.
liniștea nopții se ascunde,
peste ramurile desfrunzite,
în umbra fără ceas a nopții,
lampa luminează colțurile casei.
adun vise la un capăt de cer,
doar un cântec fără cuvinte ascult.
Răspunsuri