Textul original provine de la Wikipedia, Enciclopedia libera. Traducere şi adaptare de Bogdan Mateciuc (AM). CopyLeft sub licenta Creative Commons.
[…] continuare COPYLEFT – CONCEPTE (3)
DEZBATEREA IDEOLOGICĂ
Pentru mulţi oameni copyleft-ul este o tehnică care foloseşte cadrul prestabilit al drepturilor de proprietate intelectuală ca mijloc pentru eludarea restrucţiilor pe care acest cadru le impune asupra răspândirii şi dezvoltării informaţiilor în societate. În această abordare, care vede copyleft-ul mai ales ca un instrument într-o amplă operaţiune de sniggling, intenţia copyleft-ului este de a minimiza permanent restricţiile impuse de regimul proprietăţii intelectuale.
Majoritatea celor care folosesc copyleft-ul în acest fel îl văd pe Richard Stallman nu numai ca pe părintele licenţei copyleft canonice (Licenţa Publică Generală GNU), dar şi ca pe un ideolog care arată cum poţi elimina restricţiile culturale, începând cu întoarcerea pe dos a drepturilor de autor. În timp ce ideologia mişcării open source, de pildă cea formulată de Eric Raymond, este mai modestă cu privire la răsturnarea culturii în general (sau cel puţin are o abordare mai puţin fundamentalistă în acest sens), aceasta a dus la un inevitabil conflict cu Free Software Foundation a lui Stallman la sfârşitul secolului 20. Ceea ce este îndeobşte numit mişcarea open source , de pildă exemplificată pe Slashdot, poate fi văzută ca o coabitare mai mult sau mai puţin paşnică a adepţilor copyleft-ului strict şi a celor cu ideologii conexe şi/sau parţial opuse.
Deşi copyleft nu este un termen juridic, totuşi el estă văzut de ideologii copyleft-ului ca un instrument juridic formulat de o parte a unei dezbateri politice şi ideologice privind proprietatea intelectuală. De aici încolo se poate constata o anumită bifurcare ideologică în domeniul copyleft-ului: unii văd copyleft-ul ca un prim pas către eliminarea oricărei legi privind drepturile de autor. Nu aşa par să stea lucrurile pentru Richard Stallman şi pentru Free Software Foundation, care ar vedea aceasta ca pe o revenire la domeniul public, fără nici o protecţie tip copyleft: într-un asemenea mediu neprotejat, developerii de software nu ar avea nici un impediment în a răspândi şi vinde coduri binare nedocumentate, fără a publica şi codul sursă. Alţii arată încă că dacă copyright-ul în ansamblu ar trebui abolit, nu e nevoie de o protecţie sau implementare suplimentară printr-o licenţă a priori.
va urma […]
-->
Răspunsuri