Și dacă fugi, aleargă după mine
Cu gânduri poleite de iubire
Și pașii încurcați printre safire.
Să mă opresc, spui tu, lângă afine?
În așteptarea mea, îți dau de știre
Că gestul tău, de ieri, nu-mi prea convine.
Trezește-te, de vrei să fie bine!
Sau lasă-mă cu... lacrimi și uimire.
Spui că sunt zbucium, fiară elegantă?
Dar tu ce ești? Un munte abandonat!
Un om stingher, pierdut pe-a vieții pantă
Salvat, mai ieri, de mine ca o toantă.
Hai, fugi! Du-te la alta la depanat!
Inima mea devine-ncet... casantă.
-->
Răspunsuri
Cine sunt eu ? E greu ca să descriu
Sunt un om... ce încă este viu -
Prieten, chiar iubit virtual
Și un poet: Român-Australian...
Dorinel !
TREI STELUȚE...
De ce? (replică)
În epilogul verii ce refuză să plece
Te regăsesc mai bun, mai blând, poate mai iubitor
Și-așa vreau să te păstrez pentru al meu viitor
În care totul poate fi murdar, gri sau rece.
De ce vrei să vorbim din când în când pe monitor?
Să ajutăm sentimentele să se înece?
Trezește-te la viață! Iubește și petrece.
Fii, pentru iubirea noastră, un bun păzitor.
Nu-mi spune că îți dorești, din nou, un alt început!
Iubirea noastră moare? Sentimentu-i expirat?
Ezitările, contradicțiile m-au durut.
De ce să ne ancorăm clipa într-un trist trecut?
De ce cu o mimoză azi iar te-ai încurcat?
Nu-mi răspunzi? Iubirea noastră a devenit... rebut?!
Clipe fără... maniere (replică)
Te caut în clipele ce plâng,
Dar totul pare a fi abstract.
Cuvintele-s într-un precontract
Și eu mă zbat precum un nătâng.
Mă doare ziua, vreau să o strâng,
Dar aștept, umil, ultimul act,
Când seara va zâmbi-ntr-un impact
Regizat de șoaptele din crâng.
Totu-i într-o remaniere
Și vara, și toamna sosită
Azi în livezi și pepiniere.
Trei sentimente prizoniere
Oftează-n clipa pedepsită,
Căci n-are deloc maniere.
Sonet
Visul mării
Smaraldul mării tremură printre valuri,
Zboară pescărușii tăcuți pe țărmul mării,
Construim castele pe plajă la venirea serii,
Valurile aleargă atinse de vânt pe maluri.
Luna și stelele se adună în lungul zării,
Ne ascundem printre ale vântului jocuri,
Spre dimineața marea schimbă alte tonuri.
Numai briza ne aduce mângâierea sării.
Tu îmi dăruiești iubite un strop de vis,
Ascuns printre valurile mării înspumate,
Pe cer de un pescăruș frumos scris.
La malul mării doar săruturi parfumate,
De vânt, trubadur al mării este trimis,
Printre priviri de iubire frumos colorate.
Îți mulțumesc pentru replică, dragă Nicoleta.
Vino lângă mine (replică)
De inima-i bolnavă s-o mai cert?
I-aș procura trimitere la... mare,
Dacă primesc și-un cont de relaxare,
Și poate-n gigolo pe post de desert.
Am colinda-n doi prin valuri fugare,
Chiar dacă sentimentu-i va fi inert.
Mimează dragostea ca și un expert,
Dar dificil ar fi să-l prind în... gheare.
Leacul de vindecare, știi prea bine,
Constă în prezența ta în viața mea.
La mare vreau să merg numai cu tine!
Nesiguranța-ți zace sub retine?
Ai constatat că nu-i bună ideea?
Iubește-mă! Hai, vino lângă mine!
Și cum concursul nostru continuă, precum emisiunea „Asia expres”, câștigătoarea primului sezon ne șoptește una-alta despre... o inimă nebună. Audiție plăcută.
Felicitari pentru acest sonet. Lipsește atmosfera estivală.
-
1
-
2
de 2 Următor →