Univers în baldachin
Legănat în Multivers
Poartă flori de colț și-alin,
Azuriu blazon renaște-n cânt și vers.
Adevăr întortocheat și Libertate mată
Printre îngeri ce lucrează cu mănuși
Ablația cerului nemângâiată
În Oceanul lacrimilor de păpuși.
Strop de lapte este galaxia noastră
A zeiței care vrea să alăpteze,
Spune o legendă antică măiastră
Și pe care iezii vor s-o promoveze.
Stele nemișcate într-o noapte tristă,
Suflete-nălțate prin îndelung suspin,
Viață aparentă care nu subzistă -
Univers în baldachin.
Roiuri astrale mânate de curenți
Fierbinți precum e ceaiul de fructe de pădure,
Privite din adâncuri, dorind ca să înveți
Ce poți din caruselul jocului de safire.
Prin alte legi celeste asist precum un zeu
Și rar privesc în urmă, știind unde am mers.
Sunt martor nobilării propriului eu -
Legănat în Multivers.
Pierdute ritmuri erupeau pe cale
Pe-ntortocheatele inele de stele ne-mblânzite
Și meteori veneau parcă din vale
Prinzându-se în hori nemiluite.
Eram în lumea mea, dar revenise timpul
Și mă trăgea de mâneci cu bățul de murin.
Adus am fost în lumea unde nordul
Poartă flori de colț și-alin.
Bărcuțe de hârtie pe nori nefericiți
Ce seamănă cu o cenușă aruncată
Din urna unor prinți neprihăniți,
Voiesc pe Charon fără nicio pată.
E poate grec, roman, etrusc sau got,
Un celt e poate, dar poate fi și pers.
Din suma cunoștințelor puse sub clopot
Azuriu blazon renaște-n cânt și vers.
Melancolii de toamnă care poartă marca
Aleilor pierdute de parcuri cețoșate.
Stihii îngândurate care-și caută arca
Adăpostindu-se pe băncile însingurate.
Privim abia acum introspectiv alene
La viața care este parcă dărâmată
Și constatăm cu fior, nota bene:
Adevăr întortocheat și Libertate mată.
Fluturi multicolori seduși de floricele
Cu parfum atât de persistent
Zboară în roiuri, vor deveni modele
Ulcelelor de caolin fosforescent.
Ultimul zbor oniric, mai au o oră,
Apoi cu toții vor fi duși
Precum țăranii-n brâu la horă,
Printre îngeri ce lucrează cu mănuși.
Ușor îmi ridic fruntea către cer,
Doresc ca luptele să-ncete-odată.
Sunt mii de stele arse-n supernove care pier,
Dar amintirea lor rămâne ne-ntinată.
Se roagă toți la zei, la Dumnezeu,
Dar existența lor e răzgâiată
Lăsând hiatusului ce-i mai greu:
Ablația cerului nemângâiată.
Efor mă văd, mă vreau strateg
Cu legi, fără de legi să-mpart dreptatea,
Deși n-am diamante visez la-ntreg
Și veghez veșnic: ziua, noaptea.
Nostalgici, ne-mpăcați, rulează film de groază
Al miilor de-eoni parcurși.
Priviți, tăcut Leviathanul navighează
În Oceanul lacrimilor de păpuși.
......................................................
În Oceanul lacrimilor de păpuși
Ablația cerului nemângâiată
Printre îngeri ce lucrează cu mănuși
Adevăr întortocheat și Libertate mată.
Azuriu blazon renaște-n cânt și vers
Poartă flori de colț și-alin
Legănat în Multivers -
Univers în Baldachin.
-->
Răspunsuri