sursa: De ieri şi de azi
Idei de vacanță
Dacă încă nu te-ai decis unde să mergi în vacanță, sunt sigur că o să te ajute sugestiile în versuri ale „Duduiei grădinărița”, publicate de revista „Realitatea Ilustrată” în numărul din 17 august 1929. Sunt o dovadă în plus - dacă mai era nevoie - că imaginația noastră în materie de vacanțe e limitată. Așa a fost în anul 1929 și așa e și astăzi. Să alegem așadar între mare și munte, între o vacanță la țară sau o escapadă pe terasa cu mititei și bere:
LA MARE
Sirene blonde, brune şi şatene.
Matroane grăsulii şi veşnic demne
Dând tineretului grave consemne,
Se plâng de reumatism şi de migrene.
Un june face disperate semne,
Unei dudui fricoase cu lungi gene:
Te-asigur că pe-aici nu sunt balene.
Iar marea, azi, par’că de untdelemn e.
Dar seara, sub a lunei dulce vrajă
A aţipit pustie’ntreaga plajă
Şi e stăpână numai Doamna Mării.
Cum să n’o dea cu toţii-acum, uitării,
Când sus la cazinou, câte-un jazz-band
Începe iar: Ich Kuesse Ihre Hand...
La mare... (Băile comunale din Constanța) |
LA MUNTE
Ozon, Coty, toalete’ncântătoare.
Şi poţi să faci excursii pitoreşti
Pe urmă, însă, tenul ți-l cojeşti …
Mai bine e în parc, ferit de soare.
Bandiţi, cu atacuri înfiorătoare.
Răpiri romantice ca din poveşti...
Ei, toate astea nu’s la Bucureşti
Acolo omu’n plină proză moare.
Şi ca să moară, amica, de obidă,
Duduia îi descrie un miraj:
Ieri am făcut o straşnică partidă
În munţi, şi am avut nespus curaj...
De fapt, e tot aceeaşo insipidă
Partidă de bezigue şi mariaj.
La munte... (Vila Cantacuzino din Călimănești) |
LA ŢARA
Ei n’au vrut „Staţiune balneară"...
Cu perne şi tingiri, căţel, purcel.
Ei au plecat, având un singur ţel:
Să guste-o lună tihna de la ţară.
Să scape de urbanul spleen văratec
De traiul vilegiaturist banal
Au nimerit în colţul singuratec.
Exact ca din Depărăţeanu Al.
Şi simt, Viaţa la ţară, delicioasă
Când îi mănâncă ploşniţele’n casă
Şi şoarecii le umblă prin dulap.
Când noaptea latră câinii fioroşii
Şi’n zorii zilei prind apoi cocoşii
Să cânte până-i năucesc de cap...
La țară... (în Făgăraș) |
LA ORAŞ
Nevasta e la băi cu copilaşii
Din când în când o ilustrată-i scrie
El a rămas acasă’n văduvie
Şi la birou îl mână zilnic paşii.
În casă e miros de naftalină
Şi e hârtie-albastră la fereşti.
Stăpânul năduşeşte’n Bucureşti
De par’că ia un chil de aspirină.
Stropeşte glastrele cu maci şi nalbe
Şi căţeluşului dă de mâncare,
Doar pe’nserate iese la plimbare.
Îşi şterge năduşeala de pe frunte
Visăndu-se pe culmea unui munte
Şi strigă: chelner, încă două halbe!
Pe la terasele de acasă... (Terasa Oteteleșanu) |
Sursa: „Realitatea Ilustrată” - numărul din 17 august 1929 – răsfoit din colecția digitală a Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" Cluj-Napoca
Răspunsuri
Bună dragilor şi... dragilor!
Vă aştept cu idei inedite de vacanţă (în România, dacă se poate) în condiţiile zilelor pandemice... Eu vă ofer doar câteva, mai vechi sau mai noi...