sursa: BIBLIOTECA „ALEXANDRU DONICI”
Ioan Slavici - un clasic al literaturii
– 170 de ani de la naștere
Ioan Slavici s-a născut pe data de 18 ianuarie în 1848 la Șiria, județul Arad. Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Ioan Slavici bine descrie în operele sale mediul rural, comportamentului oamenilor în funcție de statificarea lor socială, autorul atrage atenție la cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor. Printre primele sale scrieri, se găsesc poveștile „Ileana cea șireată, Doi feți cu stea în frunte, Florița din codru”, apărute în revista Convorbiri Literare. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul „Mara”, nuvelele” Moara cu noroc” și „Pădureanca”, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române. Țăranii lui Slavici, sunt adevărați și energici, ceea ce dă nuvelelor românești o înfățișare de realitate dramatică necunoscută pînă atunci. Aceste personaje vii, cu vorba lor puțină apăsată, exprimând sentimente când dârze, când duioase, dar întodeauna de o mare demnitate umană, au intrat biruitori în literatura românească. Pe parcursul vieții Ioan Slavici a lucrat în multe domenii, tipografii, a călătorit destul de mult ( Dej, Gherla, Cluj, Turda,Udine, Veneția, Padova, Bologna, Torino, Verona, Milano), și si-a făcut prieteni noi ca Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, I.L Caragiale, G. Coșbuc, care l-au ajutat și l-au îndrumat pe drumul de scriitor.
Basme pentru copii:
Slavici, Ioan. Ileana cea șireată / Slavici Ioan. – Chișinău: Cartea Moldovei, 1998. – 44 p.
Ileana cea şireată de Ioan Slavici este o poveste pentru copii despre peripeţiile prin care au trecut trei fete de împărat şi cei trei prinţi ai regelui vecin. Acest basm are multe aventuri, iar personajul principal se bucură de toate năzbâtiile pe care le face. Într-un final basmul se finiseză ca și orice basm cu un final fericit.
Slavici, Ioan. Florița din codru/ Slavici Ioan. – Chișinău: Prut Internațional, 2008. – 149 p.
Tema basmului este frumuseţea, frumuseţea care poate face lumea mai bună, pe un scenariu clasic, al relaţiei dintre mama vitregă şi fiica adoptivă. Această poveste se seamăna cu basmul Alba –ca –Zăpada doar că aici nu avem regat sau prințese, ci o fată simplă de țară. Aceste două personaje au aceiași soartă, fiind neiubite și gelozate pentru frumusețe de mamele lor vitrege. Personajul prinicipal Florița reprezintă simbolul binelui: ce se afirmă prin frumuseţe deosebită, prin hărnicie, ştie să ia atitudine în lupta cu viaţa, înfruntând greutăţile, fiind plină de curaj. Ea inspiră și infuențiază personajele negative, ajutând-ui sa devină mai buni. Asfel Ioan Slavici a adăugat noi valori şi semnificaţii substratului etic al creaţiei populare. Datorită profundului caracter etic, se vădeşte şi valoarea educativă a basmului.
Cele mai importanate opere a autorului:
Slavici, Ioan. Pădureanca / Slavici Ioan. – București: Cartex 2000, 2007. – 126 p.
Pădureanca este o carte ce prezintă o poveste tristă, cu multe probleme sufletești , o iubire neîmplinită, împiedicată de mulți și chiar de propriile lor gândiri. Nuvela psihologică, semnificând „o dramă a opțiunii”, a indeciziei, Pădureanca, are un subiect aparent simplu, pe care se clădeste o tulburătoare poveste de dragoste. Pădureanca începe prin prezentarea lui Busuioc, om de frunte în satul Curtici, un bogatan care spunea că întotdeauna când întri și ieși din casă trebuie să-ți faci trei cruci și să zici „Doamne-ajută!”. Personajele pricipale, cei doi îndrăgostiți sunt dinamici și multidimesionali, fiecare dintre ei au o dragoste nebună făță unul de cealalat, iar această iubire trece peste multe peripeții.
Slavici, Ioan. Mara / Slavici Ioan. – București: Cartex 2000, 2003. – 253 p.
Mara reprezintă o altă treaptă în evoluția romanului românesc, fiind una din cele mai puternice opere care s-au scris, înainte de Ion al lui Liviu Rebreanu. Acest roman ne reprezintă femeia ca un personaj complex și reprezentativ pentru concepția artistică a lui Slavici. Mara este o femeie contemporană deoarece își câștigă existența din negustorie „vinde ce poate și cumpără ce găsește”. Însă prin faptul că unicul scop al ei este să câștige bani, nu o putem considera un om zgârcit, ci mai degrabă unul calculat –o femeie ce nu mai dorește să trecă prin sărăcie. Pe de-o altă parte pe Mara o vedem și ca o mamă grijulie care își iubește copiii mult și dorește pentru ei o viață mai bună. Slavici ne prezintă un roman socio-realist, ce conturează un personaj realist, de o vigoare surprinzătoare, care-și dă seama că singura cale de a izbuti în viață este puterea banului. Sufletul ei este dominat de două pasiuni: pentru copii săi și pentru agonisirea de bani. Mara fiind personajul principal, totuși este pusă pe locul doi spre deosebire de Persida și Trică, copiii Marei, care sunt pe tot parcursul romanului în centrul atenției.
Slavici, Ioan. Moara cu noroc / Slavici Ioan. – București: Lucman, 2007. – 143 p.
Moara cu noroc a apărut în anul 1881, find inclusă în Novele din popor, volum care a dat în literatura română un exemplu de scriere totodată tradițională și realistă. Nuvela Moara cu noroceste considerată una dintre cele mai reușite din cele 100 de nuvele și schițe scrise de Slavici. Este o nuvelă psihologică, cu personaje ce întruchipează diferite calități morale. Tema nuvelei poartă, deci, valori și etice și psihologice, dorind să demonstreze ca dorințele de îmbogățire duc la declinul moral și spiritual al individului. Personajele lui Slavici sunt bine conturate, veridice, fiind rezultate ale propriilor fapte, acțiuni și gânduri, acționând liber, neconstrânse decât de forța destinului. Personajul asupra căruia se ficolizează lentila moralistă a lui Slavici este Ghiță, care, împreună cu soția sa, Ana și Lică Samădul formeză „triunghul nefercirii”. Aceste personaje scot la iveală cele mai avare calități ale omului, iar acțiunile lor ne gîndite duc spre sfârșitul tragic al individului. Slavici ne prezintă realitatea crudă a oamenilor care sunt obsedați după avuție, el descrie fiecare personaj detaliat atât pe plan fizic cât și moral. E o nuvelă plină de viață, ce are la bază o morală definită.
„Cărțile trăiesc atât timp cât sunt citite!”
-->
Răspunsuri
I-am citit opera aproape integral. E, într-adevăr, un scriitor mare.
Felicitări pentru evocare, Ioan Muntean!