La maluri

[Chiorean Aurel]

LA MALURI...

La maluri trăiesc ,pe-un cer curcubeu,
din veșnice liniști,doar tu mi-ești chemarea,
te rog să mă simți,sunt pe-o pernă mereu,
în tremur de piatră și-n valuri cu marea.
Te rog să mă simți,sunt culoare- neatinsă,
anotimp sub o zare,undeva mai departe,
culoarea din ruga-mi ,de dor...necuprinsă,
e drumul spre-un loc,cu tine aparte.
Te rog să mă simți,mi-aș dori ca să fiu,
un vultur ce-nălță și țipă cuvânt,
să-ți simt și căldura și-n tine să știu,
că rămân veșnic stâncă,sub cer și în vânt.
Să fim rugăciunea,ce-o știi tu și eu,
la maluri un pod peste sfântă genune,
trăită în suflet și rostită mereu,
o cale curată,sub cerul...ce-o spune.