ca un argint-viu,
plecarea ta
m-a pus pe jar,
iar lacătul ce ne-a legat
ar vrea să fugă în
spre tine.
Ascultă zgomotul lanțului
pe cord deschis
și taci, dar mută-ți pasul
din nepăsare
spre lacrima ce îngheață în singurătate
și refuză să transpire
pe lanțul nostru de iubire.
Unde
va urma
libertății
te caută încet-
încet pe asfaltul singuratic.
Răspunsuri
Nu mai am noţiunea ordinii de postare a imgambamentelor, aşacă poate o să mă repet.
Unele versuri sunt chinuitor de scurte şi nu transmit neapărat o idee. Iar altele conţin cuvinte imposibile unui înţeles (nu suntem la dadaism totuşi)...