Dacă sunt șomer, eu n-am dreptul la vacanță? Muncesc mai mult decât vecina Gina care toată ziua rânduiește, apoi anexează hârtiile în bibliorafturile ei ofilite. Noaptea horcăie ca o oală de sarmale, iar ziua pierde vremea. Cât e ziulica de mare, eu
Ladies and Gentlemen, să încep politicos ca la o reprezentație artistică, eu sunt Hector și muncesc la Cirque du Soleil. Nu-i la îndemâna oricui să activeze aici, însă și efortul e pe măsură. Eu unul m-am cam săturat, dar pe cine interesează acest l
Pavelele din fața căsuței bunicului sunt mâzgălite de Irina cu cretă, în speranța că eu, ditamai flăcăul mă voi juca șotron cu ea, piticania cu codițele în vânt. Pare mai interesantă conversația tatălui meu cu bunelul John, întinsă la o cafea fără z
Plimbarea soarelui pe cărarea de nori, după finalizarea proaspetei furtuni, nu poate decât să bucure suporterii echipei de fotbal ai Franței, care urmează să susțină un meci de baraj cu echipa Noii Zeelande, pe Stade de France.
Conducerea lotului olimpic al Australiei a decis să acorde unui singur sportiv, ales aleatoriu, o vacanță în Hawaii. S-a organizat un concurs online, la care au participat toți sportivii care-au fost prezenți la Rio, în care trebuia să răspundem la
Plaja e aproape goală. Ce-ar fi dacă m-aș tăvăli pur și simplu pe nisip, să-l îmbrățișez și să-i solicit afecțiune? Departe de lumina agresivităților umane și profitând de amplasamentul în care mă situez, mă arunc pe țărm. Firișoarele strălucitoare
Cuibărită printre brazii de la marginea șoselei, înserarea dornică să-și etaleze haina nouă de culoarea cafelei, iese la o plimbare însoțită de doi vlăjgani care achiziționaseră toată ziua praf de adrenalină și vor să experimenteze „colecta” perchez
Dactilografiată ca o sirenă în mișcare, ies din noapte când sunetul ceasului face o dublă cărare spre patul meu, unde căldura ascunsă în spatele cearșafului puțin asudat își continuă dulcea rătăcire. Nebunia mea e intransmisibilă, dar o cultiv cu fi
Sunetul roților de tren și balansul vagoanelor pe șinele proaspăt ieșite din noapte îmi provoacă o stare de moleșeală soră cu somnul. Cât am dormit n-aș putea contoriza, însă brațul mamei urmat de remarca: „Am ajuns!” mă determină să sar ca arsă, ră
Nu judeca nici cu vorba, nici cu gândul, şi cu atât mai mult nu te preocupa de ce gândesc oamenii. Fiindcă cel mai adesea acela care trăieşte numai cu grija părerii oamenilor îi judecă aproape pe toţi cei pe care-i cunoaşte. ________ Lev Tolstoi
-->