deşertăciune (1)
Deşertăciune (POETULUI NEPERECHE)
Văzând cât îl defăimară,
Filozoful se frământă,
Uită pana-n călimară,
Căci lumea îl înspăimântă,
Cum se zbate-a prinde clipă
Spre-a o diseca în zece,
Când a timpului aripă
Tot în fugă se petrece...
Sesizând că ridici glasul
Şi-ndrăzneşti să ieşi
0 Răspunsuri
Vizualizări: 8