Suntem în fața Ta doar boț de humă,
Pierduți în dorul nemuririi Tale,
Luptând cu neajunsuri și cu jale
În fiecare noapte de țărână.
M-am răsfirat în ziua ce se-amână
În clipe dulci ce îmi răsar în cale,
Dorind, visând, să Te cunosc, agale
În fiecare noapte de țărână.
Și te-am găsit în zboru-mi spre lumină
În clipa necredinței și plăcerii,
Când mă aflam pe treptele căderii
În fiecare noapte de țărână.
Și m-ai învins, când viața-mi mă adună
Suntem în fața Ta doar boț de humă...
Răspunsuri
Fiindcă acest ronset, foarte bun, a fost postat de autoare din greșeală de două ori, poate că ar trebui șters.