Muzica sufletului
Până nu ești nevoit să renunți la ceva nu prețuiești îndeajuns. Până nu ți se interzice ceva, nici nu-ți dădeai seama de însemnătate. Gesturi mici, făcute zi de zi, care ascund in ele sentimente. Sentimentele sunt muzica sufletelor. Și sufletele nu se opresc din cântecul lor.
Dimineți începute cu o îmbrățișare cântată suav, ca un tril, alături de o cafea mătăsoasă, apoi zi plină de întâlniri, fiecare cu muzica ei. Strângeri de mână, mai lente sau mai repezi, îmbrățișări scurte sau prelungite, bătăi cu palmele ridicate, atingeri de pumni, atingeri de frunte, bezele cu degetele, așezări de șuvițe, ștergeri de firmituri rămase în colțul gurii, toate și-au oprit muzica. Speriați, suspicioși temători, am închis obloanele sufletului, am lăsat să răzbată doar muzica fricii. Un sunet ca un scârțâit, care roade, obosește, otrăvește.
Vrem să fim iar ca altădată, să ne putem saluta strângându-ne mâinile, îmbrățișându-ne, făcând micile gesturi fără nicio reținere, fără teamă de viruși, de bacterii, de urmări medicale. Vrem să împărțim cafeaua și ciocolata, umăr lângă umăr, zâmbet lângă zâmbet, fără măști de protecție, dezinfectanți, costume izolatoare. Prin ele nu răzbate muzica sufletului, a sentimentelor nespuse, a gesturilor transpuse în relații de colegialitate, de vecinătate, de prietenie, de iubire.
Fiecare sentiment e o muzică și viața fără muzică e searbădă și rece, prea rece intr-o primăvară atât de frumoasă…
-->
Răspunsuri
https://youtu.be/mguaoy7vnQchttps://youtu.be/mguaoy7vnQc
-
1
-
2
de 2 Următor →