În umbra Lunii

[Gabriela Mimi Boroianu]

Se strâng tristețile în nor 
și-ngreunează geana zării , 
torcând suspinele fuior 
în vântul aspru-al înserării. 

Iar cerul geme-înlăcrămat, 
pe geana neagră a pădurii. 
Plângând iubiri de-altadat', 
al căror loc e dat azi urii. 

Izvoarele oftează dor 
în fiecare susurare, 
doinind în unda ce ușor 
se-neacă-n marea de uitare. 

În umbra Lunii învelit, 
pe-un colț de stea un suflet plânge, 
iubirea care l-a vrăjit 
iar azi cu ură îl străpunge. 

de Gabriela Mimi Boroianu 

[Ioan Muntean]

poezie, selectat 13-14-15

[Gabriela Mimi Boroianu]

Multumesc din suflet !

[Agafia Dragan]

Sensibil si frumos!

[Gabriela Mimi Boroianu]

Mulţumesc pentru popas si apreciere !

[Veronica Carjeu]

În umbra Lunii învelit, 
pe-un colț de stea un suflet plânge, 
iubirea care l-a vrăjit 
iar azi cu ură îl străpunge.

Versuri deosebite!

[Gabriela Mimi Boroianu]

Multe mulţumiri pentru apreciere !

[Muntean Ioan blog]

Frumoase versuri!