Nici vara nu mai este bună!
Plesnită este de natură,
Dar nici ea nu cred că-i matură.
Acceptă tot ca o nebună.
Canicula-i cântă în strună
Și vara, fără coafură,
Adoarme, pe-o ruptă bordură.
Acceptă tot ca o nebună.
Când norii pe cer se adună
Și pe trotuar cad brusc stropii,
Vara e pe marginea gropii.
Acceptă tot ca o nebună.
Cu ploi, cu soare, cu furtună,
Nici vara nu mai este bună!
Răspunsuri
Spuneam eu de maraton--- a fost o porţiune mai cu oboseală... La strofa 2 versurile 1-2 şi la strofa 3 versurile 1-2 observ o poticnire de ritm (aşa-mi sună mie în ureche). Ei şi rime de rang 3 şi 4, bravo! Nota mea (8)
Nu vreau să-mi justific greșelile, domnule Muntean, însă la volumul ronsetelor e normal să mai fie și poticneli. Mă bucur însă că nu mi-a jucat farse - plăcerea de a scrie. Vă mulțumesc pentru apreciere și nota mare acordată de dumneavoastră.