Să vedem și partea frumoasă a lucrurilor: lunea este doar o dată pe săptămână.
Luni
Jurnal (din volumul în pregătire „Ilustrate cu timbru sec”)
de Silvia Miler
Luni, te sărut apăsat
Pe buze. Este ianuarie,
Cactuşii dorm iar
Macii se-nscriu în legende.
Pe harta întâmplării
De câte ori zăresc un mac
Mi se face somn de tine...
De tine...
Te sorb lent,
Şoaptă cu şoaptă,
Te menesc în palmele căuş
Rostogolind întrebări
Spre sfârşitul zilei.
De câţiva ani aşa
Obişnuiesc să-mi
Încep bună dimineaţa de
Bună săptămână.
Ochiurile sfârâie tandru,
Linguriţele amestecă
Ceaiul meu, cafeaua ta,
Mierea spuselor noastre...
Ştirile dimineţii
Le păstrează tăria.
Spre seară, aceiaşi ochelari
Dau viaţă literelor
Dar noaptea... da...
Noaptea mă desprind,
Evadez din trupul înfăşurat
Pe starea ta de bine şi...
Zbor... atât de sus că
Numai zorii
Îmi odihnesc aripile.
-->
Răspunsuri