Încet-încet
zăpada clădește silabe
pe ramuri, pe iarbă, pe gândul
copilăriei
mutată-n suflet.
Deasupra silabelor
iarna se ascunde în bulgări
croind trup după trup –
oameni de zăpadă.
Cuvântul
numără fulgii de nea
și zâmbetele copiilor
cu roșu-aprins pe obraji.
-->
Răspunsuri
Aţi adoptat celălalt stil, dar nu am convingerea că avem de a face cu un ingambament... Pare mai mult o reuşită poezie în vers alb - asta nu poate fi tăgăduit.