Propunere

[Costel Zăgan]

Erezia veşnicului îndrăgostit

Avea înălţimea unei făcări Şi
ochii ca nişte cărbuni aprinşi
De-mi sfârâiau călcâiele De 
câte ori o visam Că nici ziua
nu mă puteam abţine De-am
ajuns să mă arate lumea cu de
getul înroşit Mamă nenea este
iar îndrăgostit Toată ziua îi ies fu
muri din cap

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ