(Cîteva explicaţii. Pentru cei neiniţiaţi, trec succint în revistă Relaţiile de cuplu între bărbaţi şi femei specifice pentru fiecare centru de forţă în parte de jos în sus :
- Pe Centrul vital, muladhara, relaţia este de : Vînător-Vînat.
- Pe Centrul sexual, swadisthana, relaţia este de : Bărbat- Femeie.
- Pe Centrul volitiv, manipura, relaţia este de: Stăpîn-Sclav.
- Pe Centrul afectiv, anahata, relaţia este : Superior-Inferior.
- Pe Centrul purităţii, vishuda, relaţia este de: Hrănitor-Hrănit.
- Pe Centrul supramental, ajna, relaţia este: Plus-Minus.
- Cel mai înalt Centru de forţă nu are polaritate, aparţinînd Absolutului Divin, adică Transcendenţei, dincolo şi deasupra Creaţiei duale, unde se spune că fiinţează Unul cel fără de al doilea, respectiv Creatorul Suprem în aspectul de non-manifestat.
Cele trei atribute ( gunas-uri), care se manifestă distinct pe fiecare Centru de forţă în parte, atribute numite în acest text ca : nivel inferior pentru tamas,nivel mijlociu pentru rajas şi nivel superior pentru sattva, pentru a scuti ne-iniţiaţii de terminologia specific ayurvedică şi care ar putea să-i plictisească !
Precum se ştie, nici o teorie sau abstractizare conceptualizată de către mintea umană, nu a reuşit să redea infinita bogăţie de trăire ori simţire pe care o desfăşoară Viaţa însăşi în nenumăratele sale varietăţi de manifestare.Aşa cum harta nu este totuna cu terenul desemenat de ea, la fel şi teoriile filozofice ori yoghine, oricît de profunde ar fi ele, nu oferă decît o palidă reflexie a Vieţii, dar mai ales a Realităţii Ultime, şi undeva pe aici îşi are rostul arta, acela de a sugera Nenumitul, Inefabilul.De bună seamă că există nivele la care nici arta nu are acces şi mă refer la nivelele supramentale, însă acele nivele nu pot fi redate oricum prin intermediul limbajului articulat, aşadar nu fac obiectul vreunei forme de arte cunoscute pe această planetă albastră. Dacă se va reuşi transpunerea cinematografică a acestui text, avantajul ar fi al filmărilor în natură, care se înţelege de la sine că oferă prin ea însăşi multe simboluri, ce nu mai trebuie fabricate şi înghesuite pe cîţiva metri pătraţi de scenă, dar dacă nu e posibilă deocamdată această transpunere cinematografică, atunci vor exista nişte limitări care vor sărăci mai mult sau mai puţin textul şi intenţia autorului, ceea ce probabil va fi suplinit de imaginaţia regizorului.
Mai departe voi face alte precizări ca pentru un scenariu de film.Vor fi doar trei tablouri principale, pentru fiecare din primii trei centri de forţă principali, de jos în sus, iar fiecare tablou va fi împărţit la răndul său în trei scenete.Pentru simplificare şi o mai bună înţelegere, se va arăta întotdeauna aspectul inferior, apoi cel mijlociu şi la urmă cel superior, pentru fiecare centru de forţă în parte, respectiv pentru fiecare tablou. Actorii vor purta măşti pe faţă, sugerînd PERSOANE concrete.Cum termenul de PERSOANĂ provine din latinescul PERSONA, care înseamnă MASCĂ, se înţelege de ce personajele vor purta măşti.
Încă un detaliu necesar de explicitat aici prin cuvinte, fiindcă altfel nu poate fi înţeles decît de cei foarte intuitivi.Deoarece pe planeta noastră sînt extrem de puţine fiinţe umane care trăiesc ca nivel preponderent pe centrii superiori de conştiinţă, de la centrul iubirii în sus, ca atare noi, muritorii de rînd, n-am avut posibilitatea să vedem astfel de fiinţe foarte elevate cum se manifestă în viaţa de zi cu zi. Se ştie că populaţia planetei noastre, în ansamblu, se manifestă preponderent pe centrul sexual, de unde şi obsesia pentru erotism ori familism, însă foarte rar şi pentru un timp foarte scurt pe centrii superiori de conştiinţă. Din acest motiv, centrii superiori de conştiinţă nu au fost redaţi scenic. Pentru a fi ceva mai riguroşi, mai precizez că aspectul erotic-sexual are două „aripi”, adică alte două tendinţe majore de manifestare pe această planetă, în acest sfîrşit de Kali yuga sau Epocă a Întunericului.Prima, numită aici aspectul inferior – tamas – vizează acumularea bunurilor materiale pentru siguranţa traiului, iar cea de a doua tendinţă rajasică, vizează dominaţia, controlul celor cu nivelul de conştiinţă preponderent pe Manipura, Centrul Voinţei. Ilustrarea acestui aspect a fost redată în istorie cel mai bine de poporul japonez, la nivel de naţiune şi de către secta satanică a Francmasoneriei la nivel global ( aspect valabil şi la nivel individual pentru indivizii care compun această organizaţie distructivă), prin controlul înrobitor al tuturor naţiunilor de pe planeta noastră.
Desigur că tipologia tiranului există şi în relaţia de cuplu, chiar dacă acela nu aparţine unei confrerii oculte organizate de turnură malefică şi la acest capitol mulţi oameni ceva mai vîrstnici au suficiente exemple trăite deja ! Atît acumularea în exces a bunurilor materiale, cît şi dominaţia - cea dintîi vizibilă foarte clar la rasa rromilor – şi AMBELE la „rasa” hlăpăilor, adică a masoneriei, au drept cauză principală ruperea la nivel afectiv de Sursa Vieţii, care este Dumnezeu Tatăl-Mama şi reprezintă dizarmonii pe centrii de forţă respectivi, adică pe centrul vital, muladhara, şi pe centrul volitiv, manipura. În final, o precizare de bun simţ : este de la sine înţeles că această prezentare reprezintă doar viziunea ACTUALĂ a autorului, care va fi cu totul alta în viitor, cînd rezonanţele lui vor suferi transformări majore ! ).
Tabloul întîi
Prima scenetă :
Camera de filmat surprinde de la distanţă şi cumva dintr-o poziţie superioară, un cuplu format din barbat şi femeie, ambii masivi, chiar graşi, care coboară într-un peisaj de munte, printre stînci.El cară ceva în spate, ea duce în ambele mîini două bîte.Se insistă mai multe minute pe acea coborîre, simultan cu apropierea tot mai mare a camerei de filmat de cei doi, chipurile lor devenind treptat tot mai distincte, pentru ca spre finalul secvenţei imaginea camerei să se fixeze pe anumite porţiuni anatomice, cum ar fi chipurile mascate, abdomenele proieminente şi la urmă picioarele, picioarele, picioarele.
În următoarea secvenţă, cei doi mănîncă, mănîncă şi iar mănîncă, înfulecînd aş zice.În secvenţa aceasta, dar şi în cea precedentă, cînd coborau, cei doi vor fi surprinşi de cîteva ori cum privesc cu atenţie în jur, sugerînd îngrijorare sau chiar teamă, ca şi cum s-ar aştepta să fie urmăriţi de cineva sau de ceva anume.Se aud puţine cuvinte, mai degrabă nişte mormăieli, ei fiind preocupaţi ori de mîncare, ori de îngrijorarea de a fi vizitaţi de cineva care nu este binevenit.Secvenţa aceasta se petrece într-o cameră sumar mobilată sau într-o colibă prăpădită şi mai ales slab luminată.
Această primă scenetă se încheie cum cei doi se acoperă cu o pătură, sub care se văd mişcări, se aud gîfîieli, sugerînd un act de acuplare animalică, simultan cu scăderea treptată a luminozităţii. (Sceneta n-ar trebui să depăşească 7 minute.)
Sceneta a doua :
Un bărbat îmbrăcat în verde, înarmat cu un arc şi o tolbă de săgeţi, într-o pădure, pe un fond muzical de tam-tamuri.La intervale oarecare de timp scoate cîte o săgeată din tolbă, o fixează atent şi îndelung în arc şi trage spre o ţintă nevăzută.Poartă mască şi umblă foarte grijuliu, scrutînd împrejurimile cu mare atenţie, dar ratarea repetată a ţintelor îi produce încetul cu încetul o iritare care devine tot mai vizibilă.Din cînd în cînd strigă :
- Zorpiaaaa !...Zorpiaaaa !.. Unde eşti scorpie ???...
Apoi fuge înspre ceva doar de el văzut, ocolind obstacole reale sau imaginare.Se împiedică şi cade de cîteva ori, continîndu-şi fuga tot mai frenetică, simultan cu tragerea cîte unei săgeţi înspre ţinte nevăzute.
Sceneta se termină cum personajul cade pe spate, faţa lui exprimînd o frică tot mai accentuată de ceva care se apropie şi care poate să fie doar sugerat, dar dacă regizorul alege să o facă totuşi vizibilă, ea poate fi asemănătoare cu imaginea teribilă a lui Kali, simbolizînd moartea pe care Timpul o aduce tuturor fiinţelor.În final, se va vedea un personaj feminin ieşind dintr-o ascunzătoare, luînd arcul şi săgeţile, apoi îndepărtîndu-se cu spatele înspre partea opusă spectatorilor, cu aceleaşi gesturi grijulii, temătoare.
Sceneta a treia :
Cuplul din această secvenţă este moderat proporţionat sub aspect fizic, poartă măşti şi urcă încet un peisaj de munte.Ea întreabă :
- Tot am auzit numele de Zorpia...Cine este Zorpia ?
El o priveşte mirat, foarte mirat :
- Am crezut că tu eşti Zorpia !
- Eu Zorpia ???...Eu Zorpia ???...Cum aş putea fi eu Zorpia ???...
Bărbatul priveşte atent împrejurimile, calm, stăpîn pe sine.
- Cred că ar trebui să mergem pe aici, spune el, şi o vreme merg în linişte.De mult am cunoscut o femeie care se purta ca o zorpie, adaugă el.
- Cine era ?
- Mama mea !
- Oooo !...de ce ?
- Ţipa mai mereu la mine, ba chiar la toţi...
- De ce ?
- Nu ştiu...aşa era firea ei...ţipăcioasă !
După o pauză oarecare, inspectînd împrejurimile.
- Cred că aici este locul cel mai potrivit...ce zici ?...Se află suficient de sus pentru a vedea orice posibil atac asupra noastră de la mare depărtare...
- Eu zic să mergem ceva mai aproape de apă...
Scena se va încheia cu cei doi care încep construcţia unei fortăreţe.
Tabloul doi
Prima scenetă :
Cuplul gras din prima scenetă a tabloului întîi se află într-o cameră, pe un pat dublu.Sceneta e filmată sau văzută de după o perdea transparentă, care este fluturată uneori de vînt, sugerînd opacitatea celor doi.Ei privesc mai mareu ecranul unui televizor invizibil pentru spectatori şi mănîncă seminţe.Ambii poartă măşti pe faţă, fie şi doar din cele mai simple care acoperă doar ochii.Pe jos, prin cameră, se află multe ambalaje de la produse alimentare gata preparate, coji de seminţe, sticle de bere goale.Patul şi alte haine sînt în dezordine.Pe ecranul din spatele cuplului se proiectează imaginea unui car tras de boi sau de bivoli şi alte imagini care arată munca grea, de sclavi, de pe diverse domenii, nu doar cele agricole, de la naţii diferite.Apoi imaginea de pe ecran se va stabiliza pe reprezentarea simbolică a centrului sexual de forţă.
- De cînd n-am mai făcut noi chestia aceea ? întreabă ea.
- De Anul trecut la Marienbad...
- Ba nu, de Patruzeci de nopţi şi patruzeci de zile !...
(Cuplul acesta, asemenea milioanelor de alte cupluri, simbolizează în mod evident starea de inerţie şi lene care-i caracterizează pe cei mai mulţi oameni actuali.Vizionează filme, trăind prin procură sentimentele de care nu sînt capabili ei înşişi.)
Bărbatul adoarme şi sforăie uşor la mijlocul unei fraze rostite de ea, care priveşte cu silă camera şi exclamă :
- Ce mizerie !...ce plictiseală !...ce aiureală !
Cîteva secunde adoarme şi ea cu televizorul deschis din care parvine un zgomot strident.
A doua scenetă :
Cuplul se află într-o cameră unde se găsesc în principal două cadre de oglinzi mari şi un pat dublu. În primul cadru va sta o femeie cît mai înaltă, care se va mişca identic cu femeia mică de statură, ori de cîte ori cea din urmă îşi va admira diferite porţiuni trupeşti, iar în al doilea cadru se află un bărbat mic de statură, aproape pitic, sugerînd subestimarea pe care femeia o simte faţă de bărbat, şi el faţă de el însuşi, prin contrast cu supraestimarea pe care femeia şi-o acordă sieşi.Bărbatul e ceva mai în vărstă, cu abdomenul uşor proieminent, ras pe cap şi poartă mască.Ca statură, e mai înalt decît femeia care va intra în încăpere, iar el, deşi se va mai mişca din cînd în cînd, va reveni de fiecare dată în dreptul cadrului unde se află omuleţul sau imaginea lui reflectată în oglindă.
Zgomotul de fond începe cu răpăitul unei ploi, iar odată cu intrarea femeii, se aud mai multe tunete şi accentuarea ploii.Femeia poartă mască, o rochie maronie mai lungă de genunchi şi mărgele multe la gît.
- Ia spune-mi de ce m-ai chemat ? spune ea pe un ton ţîfnos.
- Să vorbim...
- Numai atît ???...
- Ei, nu doar pentru atît !
- Iar amor !? strigă ea... Numai la atît ţi-e gîndul ! Da’ mai sublimează şi tu, băi ghiţă bombiţă !
El care pînă în acel moment avea un zîmbet pe faţă, se întristează vizibil.Sesizînd efectul, ea zîmbeşte cu faţa întoarsă de la el, dar vizibilă pentru spectatori.
- După cum ştii, amorul este o cale de evoluţie spirituală, dacă este făcut cu iubire, consacrare, transfigurare şi continenţă sexuală, spune el.
- Da, am văzut eu ce mai transfigurare şi continenţă sexuală deţii mătăhăluţă !...Tot timpul mă critici !... Tu nu te uiţi la tine cum arăţi ?...Mai întîi uită-te la tine şi după aia să faci pe grozavul ! ...
Femeia se duce la bărbat, îl ia de pietul cămăşii şi-l trage spre oglinda în cadrul căreia se află omuleţul.
- Uită-te cum arăţi ! ... (Dă să meargă spre oglinda ei, dar se răsgîndeşte şi se fixează cu un gest superior în faţa omuleţului, ceea ce o obligă pe femeia înaltă din celălalt cadru să vină repede şi să-l dea deoparte pe omuleţ din cadrul oglinzii lui cu un gest comic sau chiar grotesc.)
- Şi vezi cum arăt eu ? ( Femeia înaltă, aşa zisa reflexie a celei care vorbeşte, ia o atitudine măreaţă, impozantă.Scena trebuie jucată de cele două aşa zise reflexii din oglindă de o manieră cît mai comică, ba chiar grotescă.Are loc o mică luptă între omuleţ şi femeia înaltă, care să ocupe cadrul oglinzii mai întîi - unul împingîndu-l pe celălalt- luptă în care sorţii piticului sînt ca şi inexistenţi, ca pînă la urmă să fie alungat de femeia înaltă, iar el se va retrage spăşit într-un colţ, unde îşi va lăsa capul pe genunchii strînşi la piept, într-o atitudine cît mai expresivă de suferinţă produsă de respingere.)
După o pauză oarecare, el spune :
- Ţi-am mai spus şi altă dată că nu sînt critici, ci simple observaţii.Te afli pe această cale spirituală autentică de mai bine de opt ani şi ştii că trebuie să-ţi sublimezi energiile inferioare prin tehnici specifice, să tai rezonaţa cu piticii încornoraţi, iar tot ce faci tu sînt nişte meditaţii anemice de 3o de minute pe zi, uneori, iar alte ori nimic luni în şir !
- Şi care-i problema ta ???...Ce să-ţi spun, tu lucrezi de te rupi ! ( În acel moment femeia din oglindă îl altoieşte în cap pe omuleţ cu un băţ din material plastic, sugerînd neacceptatea spuselor bărbatului.)
- Eu vorbesc despre tine în propoziţia asta !...Nu spun că eu aş fi desăvîrşit, spun doar că tu nu faci nici un efort să ţii în frîu demonaşii care te călăresc mai mereu ! Bineînţeles că am şi eu problemele mele...n-ai grijă că are cine să mi le scoată pe nas !
- Şi care sînt problemele alea, mă rog ? ( Femeia din oglindă se răţoieşte la omuleţ).
- Vrei să schimbi subiectul de discuţie !
- Nu, vreau să mă laşi în pace !...Vreau linişte !...M-am săturat de insistenţele tale ! (Femeia din oglindă îl alungă pe pitic nu doar din cadrul oglinzii lui, ci chiar vrea să-l scoată afară din cameră, dar nu reuşeşte ).
- Bine, dar nu te-am obligat niciodată să vii la mine...nici să faci amor cu mine !...Eşti liberă să pleci cînd vrei !...Dar dacă tot cadadicseşti să faci amor cu mine, măcar s-o facem cum spun eu, nu cum vrei tu !...Adică aşa cum este recomandat,ci nu cum mă obligi tu, fără consacrare uneori, fără preludiu, fără transfigurare... zece minute, care se reduc la cinci, ca după trei minute să-mi ceri cu o voce imperioasă şi plîngăcioasă să ies din tine !...Ba mai mult, ţi-am spus de mai multe ori să mă laşi să te sărut pe gură în timpul actului amoros, că asta mă ajută să sublimez energiile sexuale, iar tu te fereşti de fiecare dată !
- Nu-mi place să mă săruţi ! ( Femeia din oglindă face un gest grăitor către pitic ).
- Dar ce am, femeie ?!...Că gura nu-mi miroase şi sînt sănătos ???
- Nu-mi place senzaţia de salivă ! ( Femeia din oglindă respinge ceva cu o vehemenţă comică ).
- Dar are virtuţi purificatoare, ba chiar vindecătoare !
- Şi nu-mi place să fac amor oral !...Doar ai văzut că-mi vine să vomit ! ( Femeia din oglindă se apleacă sugerînd greaţa, însă la modul parodic ).
- Asta e din cauza blocajelor tale !...N-am voie să te ating, n-am voie să-ţi fac masaj tantric supra şi substernal! ...M-ai lăsat o dată sau de două ori, din zece fuziuni amoroase chinuite, în care aveai o faţă de parcă te aflai pe eşafod !...Dacă nu-ţi place corpul meu, de ce mai vii la mine ???
- Pentru că insişti şi iar insişti...şi te milogeşti la mine !...Lasă-mă, dacă nu-ţi place felul meu de a fi !...Ai promis că rupem legătura, dar tot tu ai dat telefoane peste telefoane după o săptămînă ! ( Femeia din oglindă îl ameninţă pe pitic cu bastonaşul de plastic, apoi cu pantoful, apoi caută disperată în jur să găsească o armă mai ameninţătoare şi negăsind nimic la îndemînă, îşi scoate chiloţii de pe ea şi fuge după omuleţ, care este atît de uluit că uită să mai fugă şi încasează cîteva păluturi de chiloţi peste cap! )
- Exagerezi, ca de obicei !...Am dat un singur telefon să vad dacă suferi din cauza despărţirii, dar tu nimic !
- Da, m-am simţit foarte bine în săptămîna aia ! spune ea jubilînd. ( Femeia din oglindă jubilează şi mai tare ).
- Uite ce-i !...Momentul favorabil pentru amor mai durează cam cinsprezece minute...Facem sau nu facem dragoste ?...
- Nu...nu ştiu ! ( Reflexia din oglindă îl ameninţă din nou pe omuleţ şi cum nu mai are nimic la îndemînă, îşi mai scoate o pereche de chiloţi de pe ea şi o ia la fugă după el, care de această dată, după cîteva ocolişuri de amorul artei şi alte giumbuşlucuri, face ceva cu totul surprinzător pentru femeia înaltă, anume se aşează pe cap, sugerînd că lumea s-a întors cu susul în jos, dacă o femeie spune una din gură şi face altceva în faptă ! )
- Pentru că ai un stil de a mă amărî, ceva de necrezut !...Îmi tai tot timpul macaroana şi asta te bine dispune !...Ştiu că nu te lasă michiduţii să mi te dăruieşti şi să dăruieşti iubire ori vorbe frumoase, ci te împung în coaste taman cînd ţi-e mai bine !...
- Că tu tare mai eşti curat şi armonios ! ( Joc expresiv al femeii din oglindă ).
- Tu şi cu geometria aveţi un punct comun...
- Daaa ? întreabă ea pe un ton lălîu, lipsit de interes.
- Amîndouă vă rotiţi la 180 de grade în cîteva secunde !...Mai dăunăzi am realizat o fuziune amoroasă destul de reuşită, fără pierdere din partea mea, iar dimineaţă am dialogat, părînd a ne înţelege, pentru ca în seara acelei zile să mă tratezi, cînd erau de faţă şi ceilalţi colegi ai noştri, de parcă aş fi fost un măcelar de balene !...Pînă la urmă tu vrei să evoluezi spiritual sau singurul lucru care-ţi face plăcere este să mă chinui permanent ???...Ştiu că asta vor michiduţii din aura ta, dar ce vreu tu, femeie ???
- Să mă laşi în pace !...Vreau linişte, linişte, linişteeee !!! ţipă ea isteric....( Femeia din oglindă tăbărăşte furioasă pe pitic, ridicîndu-şi poalele, de i se vede fundul, care este desigur acoperit cu nişte pantalonaşi scurţi foarte vizibili şi reuşeşte să-l scoată din cameră, ceea ce-i produce o profundă satisfacţie ! )
Sigur că dialogul ar putea continua indefinit, însă e suficient pentru ilustrarea temei rajasice, cu coloratură michiduţească !
Sceneta a treia :
El şi ea cu măşti pe faţă, tineri, frumoşi, armonioşi fizic vorbind, ci nu numai.Dansează tandru, într-un cadru romantic, pe o muzică specifică centrului de forţă sexual.În această scenetă, contribuţia regizorului este definitorie, deoarece fiecare om are o viziune cumva personală despre cum ar trebui să arate un cuplu armonios, reciproc afectuos.Autorul acestui text propune ca măcar una dintre imagini să fie următoarea :
Mai întîi el o va învălui cu o eşarfă lungă, sugerînd mişcarea unei spirale în jurul ei, apoi ea va repeta aceeaşi mişcare, fie cu o eşarfă de altă culoare, fie cu o mantie, sugerînd învăluirea lui, seducţia lui din toate direcţiile.Jocul va continua, el fugind după ea şi invers, alternînd cu mişcări graţioase de dans, dar sînt excluse cu totul mişcările ţepene ale dansatorilor profesionişti, care arată mai degrabă constipaţie, decît graţie; va continua pînă cînd se crează o atmosferă magică de dăruire reciprocă, tandră, afectuoasă.
Tabloul al treilea
Sceneta întîi :
Decorul aici nu are importanţă prea mare, ci poziţionarea celor două personaje unul în raport cu celălalt.Astfel bărbatul, tot cu mască, se va afla la un nivel ceva mai înalt decît femeia, care şi ea va purta mască şi este aşezată pe un scăunel în faţa lui.Bărbatul rosteşte :
- Am discutat aceste aspecte de mai multe ori, dar din unghiuri diferite.După cum ştii, oamenii pe care Destinul îi trimite în calea noastră ne oglindesc anumite neajunsuri.Tu eşti pentru mine oglindirea unei anumite doze de tamas, care se manifestă fie ca lene, fie ca lipsă de chef sau lipsă de aspiraţie...Sper că nu te superi că sînt atît de direct !
- Nu, regele meu !...spune ea zîmbind, ceea ce este evident o glumă gustată de amîndoi.
- Cît priveşte faptul că de o vreme nu te mai bucuri de viaţă ca în primii ani, aici cauza este alta...Nu vreau să mă dau grande de Bahlui, însă cer permisiunea să-ţi spun părerea mea...
- Cîtă umilinţă din partea ta, regele meu ! exclamă ea glumind din nou.
- Mă străduiesc şi eu cît pot, comoara mea ! spune el zîmbind.
- Amîndoi ne străduim, de aceea mai şi greşim, că de nu ne-am strădui, nici că am mai greşi!
- Bine, nu ştiu de la cine te-ai molipsit tu de rimologie...
- De la tine, poetul meu ! îl întrerupe ea zîmbind.
- ...dacă mă mai întrerupi mult, îmi pierd ideile sub pat, mai dir !
- Sub care pat, regele meu ?...că aici nu e nici un pat !
- Nu-i nimic, desenăm noi unul !
- Ha, ha, ha !...Şi mirosim trandafirii pe un pat desenat ???
- Femeie, mă laşi să grăiesc au vin să te giugiulesc ???
- Grăieşte, stăpîne !
- Cauza se află în starea ta de nemulţumire...Una din cele zece reguli, precum ştie orice începător, este mulţumirea...Iar tu, mai dir, carele mă oglindeşti pe mine şi eu pe tine într-o anumită măsură, manifeşti ceva mai multă nemulţumire, decît scepticism manifest eu...Ce zici de ideea mea ?
- Cred că ai perfectă dreptate, ca întotdeauna, regele meu, spune ea serioasă.
- Ei, nu chiar ca întotdeauna !
- Atunci ca întotdeauna cînd ai dreptate, minus momentele cînd n-ai dreptate !
- Ia te uită, exclamă el admirativ, ai început să mă copii ca la xerox !
- Eşti modelul meu manipurist, boss !
- Ia vino tu la moşu să-ţi mănînc guriţa !
- Prea mărite rege, trebe să mă spăl pe dinţi !
- Bine, bine, dar vino repede !
Femeia iese fredonînd pe o melodie oarecare cuvintele „ Tu eşti cloşca mea preferată , grijulie, mentolată !” şi se va întoarce după 40 de minute ! Trecerea timpului va fi arătată pur şi simplu mişcînd acele ceasornicului ! Ani de zile mai tîrziu îi va mărturisi iubitului ei că n-avea nici un chef de amor, dar i-a fost ruşine să recunoască asta şi n-a vrut să-l supere spunîndu-i-o direct ! ( Această precizare poate fi făcută de un narator din umbră ).
Sceneta a doua :
Fondul muzical va fi un flamenco, care poate ar fi bine să fie proiectat pe ecranul din spatele scenei.Dacă actorii ştiu, ei vor dansa pe acea muzică, dacă nu, atunci jocul lor va arăta multă pasionalitate în simularea unui preludiu amoros îndelung, dar nu mai mult de trei minute, fiindcă următoarea scenetă va avea nevoie de un timp mai lung decît cele şapte minute alocate, la modul orientativ, fiecărei scenete.Aici regizorul are libertate deplină, cîtă vreme se transmite starea de pasionalitate.
Sceneta a treia :
Pe ecranul din spatele scenei se vor proiecta secvenţe semnificative din filmul Ana şi regele, care mi se pare a fi ilustrarea cea mai bună pentru aspectul superior, sattva-ic, al relaţiei stăpîn-sclav pe Centrul voinţei.Într-o încăpere, unde se află un pat dublu, cuplul format dintr-o femeie ceva mai în vîrstă, cam la 50 de ani, şi un bărbat puţin mai tînăr, ambii cu măşti pe faţă.
Bărbatul va intra în cameră cu un buchet mare de flori divers colorate.Este îmbrăcat foarte bine, sugerînd o situaţie materială excelentă, iar comportamentul lui va fi cît mai rafinat posibil, asemeni eroului din Ana şi regele.Femeia va fi îmbrăcată cît mai frumos, iar după ce se vor săruta, ea se va scuza, ieşind din camera, unde va reveni cu un ceainic şi va turna ceaiul în două ceşti.Va aşeza florile într-o vază, va aprinde tămîia adusă de bărbat.Dialogul acesta nu e necesar să fie redat de autor, fiind obişnuitele cuvinte de întîmpinare.Apoi se vor aşeza unul în faţa celuilalt, iar femeia rosteşte :
- Îmi permiţi să fiu foarte sinceră şi deschisă cu tine ?...
- Da, bineînţeles ! spune el uşor nedumerit de întrebare.
- ( Femeia îşi scoate masca de pe faţă, iar bărbatul va face la fel puţin mai tîrziu).Este a doua oară cînd ne întîlnim şi vreau să-ţi spun că prima noastră întîlnire m-a impresionat profund !...
- De ceee?! Întreabă el mirat.
- Pînă la tine n-am întîlnit nici un bărbat care să-mi vorbească atît de frumos, să se poarte atît de frumos cu mine ...şi apoi să facă dragoste două ore şi jumătate, fără pierderea energiei sexuale !!! (Femeia este de-a dreptul impresionată de propriile-i vorbe ). Nici n-am crezut că există pe lume asemenea bărbaţi ca tine !...După aceea am plîns două ore de recunoştinţă faţă de Shiva ! ( Principiul Masculin Macrocosmic.)
- (Scoţîndu-şi masca.) Eu oricum am fost sincer cu tine de la început, dar pentru că mi-ai spus ceea ce mi-ai spus, am să intru şi mai adînc în sufletul meu, pentru a-ţi împărtăşi ceea ce simt acum pentru tine...Îmi place foarte mult starea ta prezentă !...Cum ţi-am spus chiar de la început, tu realmente ai apărut în viaţa mea ca o rază de lumină strălucitoare !...Şi nu sînt abureli ceea ce-ţi spun în acest moment !...Ca dovadă, am să-ţi împărtăşesc cum te percep în chiar această clipă...Simt iubirea ta, în primul rînd, şi care nu este îndreptată doar spre mine...Simt starea ta de acceptare şi apoi o foarte frumoasă, chiar emoţionantă stare de smerenie !
- ( Femeia este realmente emoţionată de cuvintele lui.Aş dori ca jocul actriţei să fie cît mai natural şi firesc, ci nu exagerînd jocul ca să vadă spectatorii din ultimile rînduri - dacă va fi jucată ca piesă de teatru – că ea este emoţionată ! Probabil că emoţia ei va fi redată mai bine printr-un gest de căutare a batistei sau orice alt gest pe care îl va găsi regizorul mai potrivit.) Mulţumesc !...Mulţumesc !
- Nu trebuie să-mi mulţumeşti tu mie, ci eu trebuie să-ţi mulţumesc ţie pentru că m-ai acceptat de iubit !...Nici nu ştii ce exemplu impulsionant eşti pentru mine !...
(El face o pauză pentru a-i da ei prilejul să adauge ceva, dacă doreşte, dar ea păstrează tăcerea din modestie, ci nu pentru că n-ar fi avut ce spune, ba chiar ar avea multe de spus, dar se abţine cu un gest abia vizibil.Pe ecranul din spatele lor vor continua secvenţe din Ana şi regele, dacă regizorul socoteşte că imaginile de sus nu distrag atenţia de la dialogul celor doi, care este mult mai important.Poate ar fi mai indicată o muzică de fundal foarte discretă, decît imaginile cinematografice.)
- În momentul de faţă îmi face o deosebită plăcere să mă aflu în apropierea ta... e ca şi cum m-aş îmbăia şi eu, ca sub un duş, cu starea ta frumoasă !...
- Mă străduiesc şi eu...
- Nu, precizează el, starea ta e foarte frumoasă tocmai pentru că este naturală, fără strădanii care ar arăta oarece încordare...Este asemenea frumuseţii florilor de la marginea drumului, care sînt frumoase fără nici un efort !
- Vai, ce frumos ! exclamă ea sincer impresionată... ar trebui să scrii toate acestea !
- Ei, aceasta este o metaforă cît se poate de banală... dacă aş merge la un concurs de poezie cu ea, m-ar da afară repede !
- Totuşi e foarte frumoasă, pentru că a-i spus-o din suflet !
- Meriţi cu mult mai multă frumuseţe decît aş putea să rostesc eu în cuvinte !...( Se apropie de ea, se aşează în genunchi dinaintea ei.Cu un gest foarte delicat, îi ridică rochia şi-i sărută genunchiul drept, apoi se ridică, ceea ce o obligă şi pe femeie să se ridice.Se îmbrăţişează îndelung, se mîngîie uşor.) Din păcate astăzi nu avem prea mult timp la dispoziţie...Trebuie să merg la o şedinţă peste două ore...Dar mai aveam ceva de spus despre felul cum te percep acum...
- Te rog...
- Tu eşti ca o pasăre care se înalţă din centrul de forţă al voinţei, avînd cele două aripi larg deschise, respectiv intens dinamizate, şi mă refer la aripa centrului sexual, pe de o parte, şi cealaltă aripă este a centrului iubirii, pe partea opusă !
- Oooo !...ce frumos ! (spune ea tot mai impresionată, dacă e posibilă redarea acestui sentiment şi mai mult).
- Din acest motiv ţi-am spus data trecută că eşti o tantrică desăvîrşită, dragostea mea !...şi sper că prin ceea ce ţi-am împărtăşit acum, te-am convins că nu umblu cu abureli !
- Da, îţi mulţumesc încă odată...încă de zece ori...încă de o mie de ori pentru cuvintele tale emoţionant de sincere !
(Femeia îl va îmbrăţişa din nou, vizibil impresionată.Cuplul face cîţiva paşi, iar lumina se stinge treptat pe o muzică foarte sugestivă, ca de exemplu: Armik – alone with you ).
Sfîrşit
-->
Răspunsuri