SONETE ANGUASATE
Petreceri, artificii, tiribombe
Petreceri, artificii, tiribombe
Cristale limpezi şi obiecte hîde
Cu toate au nevoie de un gîde
Să le arunce ca pe nişte bombe
În jarul nopţii unde cresc stafii
Zorzoane aurite pentru fete
Şi gesturi care-ncet să le desfete
Cu pana dulce de la pălării
Ele-s trecute prin purificare
La o dimensiune oarecare
Ce le crează purele orgasme
Si uneori şi stelele visează
Clipind către-nserarea noastră trează
Dar au avut aievea doar fantasme
Să ne destrăbălăm duioasă doamnă
Să ne destrăbălăm sfioasă doamnă
Cît sîntem tineri, prinşi de nebunii
În caruselul de făcut copii
Acum, la ceasul verii către toamnă
Tu, dulce şi fierbinte ca o vară
În care s-au copt fructele pe ram
La miezul tău rotund eu mă înham
Să-l duc pe culmi a nu ştiu cîta oară
Te lasă dar ca barca între valuri
Cutremurată toată între maluri
Şi suspinînd mă mîngîie încet
Eu mă agăţ de dulcea ta făptură
Ca iedera pe culmi de-o crăpătură
Şi tandru îţi dedic un menuet
Răspunsuri
Minunate versuri