Ceausescu bate in retragere
Atmosfera convorbirilor a fost marcata - pentru a nu spune apasata - de trei evenimente: condamnarea viguroasa a interventiei URSS si a satelitilor ei din Pactul de la Varsovia in Cehoslovacia (21 august 1968); refuzul lui Leonid Ilici Brejnev de a raspunde invitatiei romane de a participa la semnarea Tratatului de prietenie, colaborare si asistenta mutuala romano-sovietic, semnat la Bucuresti de Aleksei Nicolaevici Kosighin (7 iulie 1970); si intrevederea de la Moscova dintre Nicolae Ceausescu si A.N. Kosighin din 24 iunie 1971, in cursul careia, premierul sovietic, a vorbit atat de dur liderului roman, incat George Macovescu, prim-adjunct al ministrului de externe, prezent la intalnire a conchis ca: "Pericolul unei invazii de tipul celei din Cehoslovacia nu este inlaturat"(George Macovescu, Jurnal, vol. I, 1952-1982, editie ingrijita de Mioara Anton, Bucuresti, Editura Dominor, 2006, p. 90; vezi si Florin Constantiniu, O istorie sincera a poporului roman, editia a IV-a revazuta si adaugita, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 2008, p. 505, 549).
Atitudinea amenintatoare a URSS, l-a determinat pe Nicolae Ceausescu sa adopte o pozitie defensiva fata de Kremlin. Indiciul cel mai graitor - in opinia noastra - il constituie trimiterea la Moscova a Programului Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism, care urma sa fie adoptat de Congres, in vederea formularii de observatii de catre "tovarasii" sovietici. Pentru un partid, ca PCR, care isi proclama zgomotos independenta si facea din neamestecul in afacerile interne un principiu de baza al relatiilor bilaterale, un astfel de gest era dovada dorintei conducerii de a-l imbuna pe "marele frate" de la Rasarit.
in prima intalnire, dintre Nicolae Ceausescu si K.F. Katusev din 13 noiembrie, este abordata si problema acestui program, la stenograma primei discutii fiind anexat si raspunsul partii sovietice (Arhivele Nationale ale Romaniei, Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale, Bucuresti [in continuare, se va cita: DANIC], fond CC al PCR - Sectia Relatii Externe, dosar 366/1974, f. 31-45).
Dupa cum se stie, in textul programului, legitimarea PCR pe temeiuri nationale era ilustrata printr-o lunga introducere consacrata istoriei poporului roman de la originile geto-dace pana la - inclusiv - instaurarea regimului comunist. Orientarea "comunist-nationala" era vizibila si prin eliminarea referirilor de orice fel la Uniunea Sovietica. Aceasta excludere nu putea sa scape cititorilor vigilenti de la Moscova ai textului trimis de la Bucuresti. in observatiile partii sovietice se spunea: "Atrage atentia faptul ca, la definirea bazelor ideologico-politice ale partidului (este vorba de PCR - n.n.), documentul, amintindu-i pe Marx si Engels, nu vorbeste despre leninism ca etapa contemporana in dezvoltarea marxismului. Sublinierea insemnatatii leninismului este importanta si din cauza ca revizionismul contemporan mizeaza pe negarea leninismului, pe contrapunerea lui marxismului" (Ibidem, f. 44). Astfel de observatii, cu evidente critici in subtext, abunda in raspunsul trimis partii romane.
Textul stenogramelor releva in chip elocvent, pe de o parte dorinta interlocutorilor de a evita o confruntare deschisa, iar pe de alta parte, hotararea lor de a nu escamota divergentele. Fragmentul selectat de noi din stenograma intalnirilor dintre Nicolae Ceausescu si cei doi emisari sovietici (30 noiembrie), pune in lumina aceasta atitudine ambivalenta. Textul stenogramei reprezinta un izvor esential pentru cunoasterea climatului ambiguu dintre relatiile Moscova-Bucuresti dupa zdrobirea Primaverii de la Praga.
Strict secret de importanta deosebita
Stenograma discutiilor avute cu ocazia primirii de catre tovarasul Nicolae Ceausescu a delegatiei P.C.U.S., care a participat la Congresul al XI-lea al P.C.R., 30 noiembrie 1974
Din partea sovietica au participat tovarasii Andrei Pavlovici Kirilenko, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., conducatorul delegatiei, si K.F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S.
La primire a participat tovarasul Stefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R.
"A.P. Kirilenko: De acord.
Pe aceasta tema o sa mai spun ceva.
Tov. Nicolae Ceausescu: Tocmai de aceea, ca sa mai ma odihnesc si eu, il las pe tovarasul Kirilenko.
A.P. Kirilenko: Multumesc.
K.F. Katusev: inainte de aceasta as vrea sa spun eu citeva cuvinte.
Desigur, Nikolai Andreevici este important ceea ce spuneti dumneavoastra ca este necesar sa fie indreptate anumite asperitati care mai exista in relatiile noastre, dar viata merge inainte si pot apare mereu noi probleme, iar asupra lor pot apare diferite puncte de vedere, diferite abordari si poate sa ajungem la o metoda prin care sa putem stabili o unanimitate in aprecierea si rezolvarea acestor probleme.
A.P. Kirilenko: Katusev ma ajuta. A si inceput sa intre in problema.
Tov. Nicolae Ceausescu: Ca sa usurez si eu pe tovarasul Kirilenko, vreau sa spun citeva cuvinte la ceea ce a spus tovarasul Katusev.
Sigur ca in viata apar si vor apare mereu probleme noi, ca asupra lor se emit judecati si nici nu se poate altfel. Oamenii judeca, gindesc si isi creeaza, in raport de conditiile de cunoastere, impresii si aprecieri asupra problemelor. Principalul este insa sa pornim la aceasta de la o conceptie revolutionara, marxist-leninista, materialist-dialectica si atunci vom ajunge la aprecieri cit mai apropiate. in al doilea rind, sa ne intilnim si sa discutam pentru a apropia punctele de vedere si a ajunge la actiuni comune. in al treilea rind - si poate cel mai important - sa nu intreprindem actiuni care sa dauneze sau sa duca la accentuarea unor anumite aprecieri diferite asupra unor probleme. Pina la urma, actiunea oamenilor, a partidelor poate contribui la apropierea sau la adincirea deosebirilor de pareri.
K.F. Katusev: Nikolai Andreevici ...
Tov. Nicolae Ceausescu: Un moment.
Va dau un exemplu concret, legat de Programul nostru. Ati venit aici cu unele observatii. Noi le-am primit tovaraseste, nu ne-am considerat jigniti; dimpotriva, am considerat o pozitie foarte buna, tovaraseasca. Dar in Uniunea Sovietica aveti o Asociatie de stiinta, care se vede ca nu are ce face, se numeste Asociatia de raspindirea stiintei, pentru ca probabil a considerat ca a terminat treburile ei si s-a apucat sa discute Programul nostru si Congresul partidului nostru. Si aceasta in conferinte publice.
Tov. Potapov: Lectii.
Tov. Nicolae Ceausescu: in expuneri publice.
Acolo s-au adus nu numai obiectii la Program, dar inclusiv partidului, conducerii partidului si s-a pus sub semnul intrebarii intreaga politica a Partidului Comunist Roman.
K.F. Katusev: Cred ca nu puneti pe acelasi plan ceea ce v-am exprimat noi in legatura cu politica partidului, aprecierea noastra si cuvintul a unu, doi sau trei lectori. Partidul si poporul nostru si-au exprimat punctul de vedere in scrisoarea adresata Congresului dumneavoastra.
Sper sa mai am posibilitatea sa vorbesc.
Tov. Nicolae Ceausescu: Vreau sa subliniez ca noi nu am acordat mare atentie acestor conferentiari. Dar acestia vorbesc totusi in fata cetatenilor sovietici si, desigur, cetatenii sovietici, intre care sint si membri de partid si nemembri de partid, pleaca de acolo cu impresia ca daca vine de la societatea "Stiinta" inseamna ca reprezinta un anumit punct de vedere.
Sigur, eu am dat numai un exemplu ca intr-adevar trebuie sa inlaturam asemenea lucruri care nu au ce cauta si nu servesc colaborarii si intaririi prieteniei intre popoarele noastre.
A.P. Kirilenko: De acord.
Tov. Nicolae Ceausescu: Sa va spun cinstit, noi facem totul pentru a evita aceste lucruri in Romania. Sigur, apreciem mult atit mesajul, cit si cele spuse de tovarasul Kirilenko.
A.P. Kirilenko: Dupa aceasta trebuie sa se conduca partidele noastre, nu dupa ceea ce spune un instructor sau un lector, care nu reflecta nici gindurile poporului nostru si cu atit mai putin gindurile partidului nostru leninist.
Si pentru ca am intrat cu replica aceasta, trebuie sa va spun ca aici este marele nostru necaz, ca in relatiile noastre uneori supraestimam prea tare importanta unor factori emotionali si consideram ca aceasta reflecta relatiile dintre partidele noastre. Ori, daca vorbeste un om, un lector, aceasta poate sa reflecte parerea unor partide mari, asa cum sint partidele noastre marxist-leniniste. Desi sint de acord ca asemenea lectii nu ajuta la dezvoltarea relatiilor.
K.F. Katusev: Sint convins ca nu se putea permite difuzarea unei lectii sau tinerea unei expuneri referitoare la Programul Partidului Comunist Roman. Poate ca un anumit lector fara raspundere, vorbind despre situatia internationala - si unii se inflacareaza mai mult decit trebuie - a vorbit si despre aceasta, insa in nici un caz nu putea sa spuna ca reflecta linia Comitetului Central al partidului nostru. in ultima instanta, nu putea decit sa exprime o parere personala.
Tov. Nicolae Ceausescu: Am spus ca nu ne emotionam. De altfel, trebuie sa va spun ca nici Comitetul Executiv nu cunoaste materialele acestea, ele se afla la mine si n-am dorit sa le dam amploare sau sa se faca o problema din acestea.
A.P. Kirilenko: Nici sa nu le dati. Pe cuvint de onoare ca o sa va fie mai bine si dumneavoastra, o sa ne fie mai bine si noua.
Tov. Nicolae Ceausescu: Noi stim sa deosebim pozitia conducerii partidului de a unor oameni, chiar a unor lectori de la "Stiinta" si in orice caz nu dorim sa raspindim asemenea materiale care pot sa dauneze sau sa creeze o stare de lucruri pe care nu o dorim - si vom face totul pentru a nu se crea.
Nu aveam de gind sa ridic aceasta problema. De vina este tovarasul Katusev pentru ca a ridicat problema cum sa actionam, ce metode sa folosim pentru dezvoltarea relatiilor!
K.F. Katusev: Eu am avut in vedere problema de principiu, la nivelul conducerii. Si daca a sarit un purice undeva, nu o sa ne manince.
A.P. Kirilenko: Poate sa incep cu ceea ce a spus tovarasul Ceausescu cu privire la istoria relatiilor dintre partidele noastre.
Impartasim pe deplin aprecierea ca prietenia dintre partidele noastre are traditii glorioase si o istorie bogata. Cred ca am curajul sa spun ca la toate marile evenimente am fost uniti in problemele vietii, activitatii, luptei partidelor noastre pentru socialism si comunism, impotriva imperialismului si a tuturor celor ce ne sint dusmani, inamici ideologici. Sintem unitari in ce priveste aprecierea istoriei glorioase a partidului dumneavoastra. Noi avem incredere cind spuneti ca respectati partidul noastru si ideile pentru care luptam impreuna.
Ati mentionat un anumit element, in sensul ca desi sinteti latini nu exprimati uneori aceste lucruri zgomotos, insa as spune ca dumneavoastra latinii si noi slavii sintem in primul rind internationalisti. Citi ani am trait si vom trai vom fi internationalisti, iar partidele noastre vor fi internationaliste. De aceea trebuie sa intelegem ca trebuie sa existe unitate si in exprimarea sentimentelor si a actiunilor noastre care sa corespunda intereselor nationale cit si celor internationaliste.
Inchei subliniind importanta faptului ca pentru prietenia noastra si pentru bunele noastre relatii acestea sa nu fie intunecate prin exemplul ca cel legat de expunerea lectorului nostru. insa voi reveni mai departe la dezvoltarea acestei idei.
Contez pe intelegerea dumneavoastra si imi cer scuze pentru fraza care o spun. Vreau sa spun ca exemplul acesta care este mai proaspat arata ca increderea la noi sufera oarecum, ca nu exista o deplina incredere si tocmai in momentul in care exista partide atit de puternice, cu o istorie atat de bogata, nu se poate ca aceste relatii sa fie zdruncinate de un lector sau altul. Acestea nu sint cuvinte rostite de la tribuna, ci aici sintem oameni cu raspundere, sintem devotati ideilor noastre. Cind am vorbit despre Congres, despre documente, noi am spus lucrurile sincer. Poate va mai apare si un alt lector de acest fel. Nu pot sa garantez acest lucru. Asemenea oameni pot apare si la dumneavoastra si la noi si in alte parti. intr-adevar, trebuie sa ne gindim ca intre partidele noastre sa intarim acest factor de incredere in relatiile noastre. Aceasta este problema principala. Si la dumneavoastra si la noi oamenii sint cu carte si tocmai in problemele principiale trebuie sa gasim un limbaj comun. Din pacate, cum ati spus si dumneavoastra, am crezut ca ma ajuta tovarasul Katusev.
In aceasta prietenie a noastra buna si sincera apar anumite elemente care intuneca relatiile noastre. De acord cu dumneavoastra ca nu trebuie sa fim dogmatici, pentru ca sintem partide marxist-leniniste. Nu putem dansa cu totii acelasi dans. Am vazut aseara ca aveti dansuri minunate si chiar daca am dori, nu am putea dansa in acest fel. insa nu aceasta este dorinta noastra, ci dorim sa realizam unitatea tocmai in problemele principiale, centrale. Noi intelegem unitatea in sens larg si tocmai in aceasta privinta apar unele probleme care intuneca putin orizontul.
Daca este vorba, asa cum ati spus dumneavoastra, de necesitatea unor consultari, unor intilniri, si dumneavoastra si noi sintem pentru aceasta - si toate partidele se pronunta in acest sens. De altfel, facem acest lucru la Varsovia, in Crimeea, acum la dumneavostra. Si noi si dumneavostra dorim ca aceste intilniri sa fie mai eficiente.
Noi stim, si eu personal stiu, ca la dumneavostra exista o anumita insatisfactie in legatura cu faptul ca nu se realizeaza intilnirea cu Leonid Ilici Brejnev. Eu nu sint diplomat si nu as dori sa spun - ca stiti si dumneavoastra - cit de ocupat este dinsul. Dar trebuie sa spun ca mai sint si alte elemente legate de dorinta ca aceasta intilnire sa duca la obtinerea unui bagaj mai bogat pentru ambele partide, sa se ridice unitatea intre partidele noastre. Atunci ar avea intr-adevar sens. Daca ne intilnim si apoi la Conferinta europeana reprezentantii a sase partide sint unanimi in adoptarea unor documente care exprima politica noastra, dorintele noastre comune, iar un reprezentant trebuie neaparat sa apere un alt punct de vedere, vedeti unde ajungem. Daca sintem de acord sa actionam in conditii de consens, iar apoi face fiecare ce vrea, aceasta nu poate ajuta la realizarea unor pozitii comune. Pe de alta parte, aceasta inarmeaza pe dusmanii nostri ideologici in aprecierea relatiilor noastre, a eforturilor noastre pe arena internationala. Poate ca este bine sa ne spunem sincer - si dumneavoastra si noi - toate aceste lucruri pentru ca sa nu plecam cu neclaritati, atunci cind vom parasi tara dumneavoastra.
La aceasta problema, cind este vorba de masurile de intarire a stabilitatii si increderii in sfera dezarmarii, cind cerem ca si tarile socialiste sa raporteze asupra tuturor miscarilor de trupe pina la Urali, se poate permite aceasta in fata NATO - atit timp cit exista NATO - aceasta atinge interesele de aparare ale Uniunii Sovietice, ale Romaniei, ale intregii comunitati. Se poate oare?
K.F. Katusev: Daca imi permiteti, doar citeva cuvinte sa adaug la cele spuse de tovarasul Kirilenko. Dinsul a vorbit tocmai despre elementele acestei metode care sa ne permita sa ajungem la unitate, atit in abordare, cit si in actiune. Dinsul spune ca atunci cind ajungem la o parere comuna, elaborata de comun acord, pe baza de consens, este logic ca unitatea de pareri sa se transpuna si in unitatea de actiune. in acest caz, a spune ca fiecare este liber sa actioneze cum doreste, pune la indoiala eficacitatea consultarilor. Aici apare insa o contradictie interna intre cele doua conditii care se pun in acelasi timp. Daca ajungem la un acord si actionam in comun, fie ca este vorba de consfatuirea partidelor comuniste, de conferinta europeana sau de alta intilnire, de dragul realizarii unor scopuri pe aceasta cale de realizare a obiectivului final ar trebui poate sa fim mai concesivi, tocmai in spiritul increderii reciproce pentru ca ne aflam in fata Occidentului care incearca permanent sa ne dezbine.
A.P. Kirilenko: Se intelege, noi stim si apreciem pozitia dumneavoastra favorabila fata de convocarea Conferintei europene a partidelor comuniste.
K.F. Katusev: De altfel, in toate problemele esentiale, cu exceptia unora.
Tov. Nicolae Ceausescu: Mi se pare ca imi vine mie rindul acum.
Desigur, trebuie sa pornim intodeauna de la ceea ce ne uneste si de a gasi caile pentru o intarire a solidaritatii si a unitatii.
A.P. Kirilenko: E just.
Tov. Nicolae Ceausescu: Trebuie sa avem insa permanent in vedere nu o unitate formala, de suprafata, ci o unitate reala in solutionarea problemelor vitale si fundamentale. De aceea m-am si referit in cuvintul meu la faptul ca latinii sint de regula mai zgomotosi. Se pare ca noi facem putina exceptie, in sensul ca vrem sa fim mai linistiti putin si sa nu facem parada despre unitate, dar sa gindim si sa actionam linistit si ferm in aceasta directie. Se pare ca [,] citeodata se acorda prea multa atentie problemelor formale si de manifestare zgomotoasa, decit problemelor de fond. Sigur, cind vorbim de internationalism, de unitate, trebuie sa pornim de la luarea in consideratie a realitatilor si de a cauta realmente sa tinem seama de felul de a fi al fiecaruia. De altfel, insusi cuvintul internationalism in traducere inseamna colaborarea intre diferite natiuni ale lumii si poate exista colaborarea cind exista diferite natiuni. in momentul in care vor dispare, unitatea se va realiza pe o baza cu totul alta.
A.P. Kirilenko: Vor dispare atunci cind ca rezultat al actiunii partidelor comuniste se va ajunge la un anumit nivel de dezvoltare a societatii. Aceasta se poate realiza insa numai in unitate. Fiecare separat nu poate. Pina va fi aceasta societate, va trebui ca dumneavoastra si noi sa facem atitea si atitea eforturi.
Tov. Nicolae Ceausescu: Tocmai de aceea trebuie sa tinem seama de etapa istorica in care ne gasim.
Ati vorbit ca ar fi greu sa se danseze aceleasi dansuri in Uniunea Sovietica, care le-ati vazut aseara.
A.P. Kirilenko: Greu, nici nu am putea.
Tov. Nicolae Ceausescu: Tot asa de greu ar fi si la noi sa se danseze toate dansurile din Uniunea Sovietica. Deci, la un concurs fiecare va dansa in specificul sau. Dar acest concurs poate fi un concurs al solidaritatii si al intaririi prieteniei, fara sa obligam pe toti sa joace acelasi dans, dar sa joace in acelasi spirit.
A.P. Kirilenko: Daca este vorba de dans, sint de acord. Daca insa este vorba de politica mare, de soarta popoarelor, nu sint de acord si nu se poate pune semnul egalitatii. Pe dusmani trebuie sa-i batem impreuna; construirea noii societati trebuie realizata impreuna, si in conformitate cu interesele nationale si internationale. Aceasta nu se realizeaza cu picioarele sau cu glasul.
Tov. Nicolae Ceausescu: Voi reveni la politica. Am plecat de la dans pentru a putea sa ajung si eu la faptul ca totusi in lumea de astazi sint inca foarte multe probleme de care trebuie sa tinem seama pentru a ajunge la o reala solidaritate si unitate. De altfel, n-am avut de gind sa vorbesc de dans, tot dumneavoastra mi-ati sugerat aceasta problema.
A.P. Kirilenko: Este o discutie libera, insa sint lucruri diferite.
Tov. Nicolae Ceausescu: Trebuie sa spun ca noi pornim in mod constant de la faptul ca se realizeaza unitatea pornind totusi de la conditiile in care traim si sa ne calauzim cel putin de ceea ce s-a spus in 1942 la desfiintarea Cominternului [De fapt Cominternul a fost dizolvat de Iosif Stalin in 1943], ca trebuie sa se tina seama ca nu se mai pot solutiona problemele in mod uniform si ca trebuie solutionate in concordanta cu conditiile diverse din diferite tari, ceea ce de altfel Marx a spus de mult si a repetat si Lenin intr-o forma mai puternica decit Marx.
K.F Katusev: Dumneavoastra sinteti pentru marxismul creator.
Tov. Nicolae Ceausescu: Foarte creator.
Si situatia din lume este astazi mult mai diversificata decit a cunoscut-o Marx.
Fara nici o indoiala este necesar sa pornim de la solidaritate si actiunile comune. Asupra acestui lucru cred ca astazi putini sint care sa nu fie de acord. La Congresul nostru participa delegatii a 139 de partide, organizatii si miscari de eliberare nationala. Toti se pronunta pentru colaborare si intarirea unitatii - sigur, in anumite probleme, in realizarea anumitor obiective. Este un lucru poate cel mai puternic cistigat astazi in lume aceasta tendinta spre o larga unitate a tuturor fortelor progresiste si antiimperialiste. Dar principalul este ca trebuie sa gasim acele obiective care sa ne ajute sa unim cele mai largi forte care sa asigure dezvoltarea acestei uriase lupte pe plan international. Noi sintem pentru o larga consultare asupra oricarei probleme si am spus-o nu odata si o mai repet din nou, dorim ca [,] cu Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, cu Uniunea Sovietica sa avem aceste consultari si o solidaritate cit mai puternica.
Dar vreau sa fiu foarte deschis si foarte clar. Nu avem nici o rezerva in acesata privinta. Dar aceasta trebuie sa se manifeste de ambele parti. Dorim insa o consultare intre comunisti, cu tot ceea ce decurge de aici, din aceasta notiune de comunist. I-am spus odata lui Gomulca si a ris foarte mult, o gluma care era in Romania veche. in armata, plutonierul major spunea soldatilor: cind vorbesti cu mine, sa taci. Deci, noi dorim o discutie comunista, un schimb de pareri pe principii comuniste si in spirit comunist asupra tuturor problemelor. Eu exclud egalitate si toate celelalte. Cind spun comunist inteleg mai mult decit egalitate s.a.m.d.
A.P. Kirilenko: Neamestec, independenta, suveranitate.
Tov. Nicolae Ceausescu: Deci, de la aceasta pornim noi si dorim sa dezvoltam relatiile cu Uniunea Sovietica si cu P.C.U.S. in primul rind.
Sint complet de acord ca atunci cind cadem de acord asupra unor probleme trebuie sa actionam intr-o unitate cit mai deplina. Si in practica credem ca in problemele fundamentale partidul nostru, partidul dumneavoastra, tarile noastre actioneaza in aceasta directie.
V-ati referit la Conferinta de la Geneva pentru securitate europeana. Este adevarat, noi am cazut de acord pentru a se convoca aceasta conferinta si s-a realizat, actionind cu totii in aceeasi directie. Am propus noi inainte de inceperea conferintei sa discutam ce vom pune [probabil spune] la conferinta si s-a spus ca aceasta sa se discute de catre reprezentantii nostri la Helsinki - si au discutat atunci reprezentantii nostri acolo. Am mai cerut in doua rinduri pina acum sa discutam asupra unor probleme legate de elaborarea unor documente si ni s-a spus acelasi lucru. Exact acum un an, pe la sfirsitul lunii octombrie, anul trecut, am propus P.C.U.S. fie o intilnire bilaterala, fie o intilnire a tuturor tarilor socialiste pentru a discuta si problemele din Europa si problemele din Orientul Mijlociu. Ni s-a spus ca nu este timpul pentru aceasta.
A.P. Kirilenko: Poate perioada nu a fost potrivita; sint asemenea situatii.
Tov. Nicolae Ceausescu: Este adevarat, dar noi pornim de la faptul ca [,] consultarile trebuie sa aiba loc cind sint probleme si sint necesare aceste consultari.
A.P. Kirilenko: Daca sintem oameni creatori, trebuie s-o legam si de situatia generala.
Tov. Nicolae Ceausescu: Deci, nu pornim de la faptul de a nu dori consultari, ci, dimpotriva, dorim sa realizam aceste consultari.
In problema aceasta a stabilitatii si increderii la care v-ati referit, este o problema asupra careia reprezentantii nostri au discutat. Nu stiu de unde se vorbeste ca trebuie comunicate miscarile de trupe pina la Urali, cind acolo se vorbeste de trupe in imediata apropiere a granitelor, si care priveste nu numai tarile Tratatului de la Varsovia, ci si tarile NATO si toate tarile din Europa, care este reciproca si tinde tocmai de a se ajunge la crearea unui climat de incredere si securitate in Europa.
A.P. Kirilenko: Sint conditii diferite, nu se pot compara.
Tov. Nicolae Ceausescu: Dupa aceea, ca sa vorbesc foarte deschis, daca este posibil sa se ajunga la un acord cu Statele Unite asupra armamentului nuclear, cite rachete, cite submarine sa fie, de ce nu este posibil la Geneva, legat de securitatea europeana, sa se ajunga la un acord ca tarile din Europa sa ia unele masuri de incredere si in domeniul militar?!
A.P. Kirilenko: Sint exemple care nu se compara.
Tov. Nicolae Ceausescu: Dimpotriva.
A.P. Kirilenko: Noi am prezentat propuneri cum sa se realizeze aceasta, insa nu putem accepta conditiile dictate de NATO.
Tov. Nicolae Ceausescu: Sa discutam si sa luam masuri puse de comun acord. Dar nu putem ignora faptul ca nu poate fi vorba de securitate in Europa, daca nu luam masuri de a intari increderea, inclusiv masuri de ordin militar.
Eu sint complet de acord ca nu pot fi comparate, ca sint lucruri cu totul deosebite. Aici, intr-adevar, este vorba de niste lucruri de mai mica importanta. in tratativele cu Statele Unite sint lucruri de importanta strategica de mare amploare. Dar si aceste masuri de mica importanta in Europa isi au importanta lor, tocmai pentru a consolida increderea si securitatea. Sigur, asupra acestei probleme putem discuta. Reprezentantii nostri au discutat, si dupa cite stiu au si ajuns la o anumita intelegere comuna.
V-ati referit la faptul ca aveti impresia ca la noi exista o anumita insatisfactie - daca am inteles eu bine - in legatura cu vizita in Romania a lui Leonid Ilici Brejnev. N-as putea spune ca este o satisfactie, pentru ca exact peste opt luni de zile vor fi zece ani de la vizita pe care delegatia romana a facut-o in Uniunea Sovietica. Sigur, inteleg ca nu este timp, dar e greu sa fim chiar de acord cu felul acesta de a ni se da explicatii. in primul rind ca in 1969 vizita a fost contramandata atunci cind am informat ca avem de gind sa acceptam vizita lui Nixon in Romania. in 1972 a fost, de asemenea, contramandata nu mai stiu pe ce motiv. Sigur, acum nu a mai putut fi motivul vizitei presedintelui Statelor Unite si, sigur, am inteles ca Leonid Ilici a trebuit sa se intilneasca, in ajunul Congresului, cu presedintele Statelor Unite, Ford. Am mai spus o data - sigur, este dreptul fiecarui partid sa faca sau nu o vizita. Am actionat insa intotdeauna ca sa prezentam relatiile cu P.C.U.S., cu Uniunea Sovietica in asa fel incit sa mentinem un spirit bun in partid si sintem bucurosi ca am reusit acest lucru. Deci, intr-adevar, trebuie sa inlaturam aceste elemente care intuneca adevarul. Sint - de ce sa nu recunoastem - asemenea elemente si sa cautam intr-adevar sa mentinem un orizont cit mai clar.
A.P. Kirilenko: De acord in intregime.
Tov. Nicolae Ceausescu: in aceste probleme este intr-adevar necesar sa pornim de la necesitatea ca trebuie sa actionam pentru a intari colaborarea, pentru a face ca relatiile dintre partidele si popoarele noastre sa se ridice pe o treapta superioara. Noi sintem si vom actiona hotarit in directia aceasta. Nu vom lega in nici un fel relatiile dintre partidele si popoarele noastre de o vizita. Orice reprezentant al P.C.U.S. este reprezentantul partidului lui Lenin - si dupa cum poate confirma Katusev ca in 1969 a fost primit asa cum se cuvine - in acelasi spirit pe orice reprezentant al P.C.U.S. il vom primi cu tot respectul cuvenit, in dorinta de a dezvolta aceste relatii de colaborare.
A.P. Kirilenko: intelegeti si dumneavoastra caracterul discutiei noastre. Dupa cum ne-am inteles la prima noastra intilnire, aceasta discutie este de la suflet la suflet. Vorbim in calitate de comunisti, de tovarasi de lupta, de oameni cu raspundere in fata partidelor si popoarelor noastre. in prezentarea problemelor de catre noi nu sint nuante de repros sau de amestec in treburile dumneavoastra interne. Dupa cum stiti, P.C.U.S. a urmat intodeauna aceste principii si astazi discutam in calitate de comunisti, ca reprezentanti ai partidelor noastre, subliniem din nou aceasta. Credem ca un asemenea schimb de pareri este de o mare utilitate si ii dam o inalta apreciere.
Nu pot insa sa nu mai spun citeva cuvinte. Este vorba de o problema principiala. Nu inteleg si as spune chiar ca pentru mine este incceptabila prezentarea unitatii ca un lucru de parada, de miting, cind se stie ca este vorba de un apel la unitatea tarilor socialiste in rezolvarea problemelor globale. De ce sa spunem ca este vorba de parada sau de miting. Am studiat Capitalul lui Marx si toate lucrarile lui Lenin si nu facem aceasta pentru parada, ci pentru o unitate reala. Aceasta inseamna ca in fata dusmanilor nostri trebuie sa opunem forta Pactului de la Varsovia, dusmanii nostri sa stie ca frontierele tarilor socialiste sint intangibile si niciodata, nici un maniac, nu poate ridica mina asupra lor. Aceasta este unitatea. Noi vedem unitatea ca un efort in intarirea Pactului de la Varsovia. Daca vorbim de unitate, fara intarirea Tratatului de la Varsovia, atunci sint vorbe goale. De aceea spun ca este inacceptabila ideea ca poate fi vorba de o unitate de parada, de miting. Cunoasteti istoria partidului nostru, stiti prin ce am trecut, cum am trait si stiti ca toate fortele noastre, ale secretarului nostru general sint indreptate spre unitate nu de parada, ci de esenta, de continut, pentru crearea unei unitati de monolit, incit sa tremure dusmanii nostri. Noi sintem pentru unitate si sintem siguri ca prezentarea problemelor in acest fel va contribui la inlaturarea acelor lucruri care mai intuneca relatiile noastre. Si Stefan Andrei crede aceasta, daca va lucra in aceasta directie.
Vorbind de Tratatul de la Varsovia, inteleg ca si noi si dumneavoastra, urmind cursul destinderii, trebuie sa intarim capacitatea noastra de aparare, asa cum ati spus si dumneavoastra in Raport.
K.F. Katusev: Tratatul de la Varsovia este o alianta menita tocmai apararii cuceririlor socialismului in general si in fiecare tara. Este o alianta a unor natiuni egale in drepturi, dar care au deopotriva si obligatii.
Daca discutam sincer, apre o problema. De ce Romania limiteaza cadrul colaborarii sale in cadrul Tratatului de la Varsovia. Desigur, aceasta este o problema care - foarte sincer spus - ii poate jigni pe ceilalti aliati, care spun - de ce Romania nu are increderea ca cea care domneste intre ceilalti. Acum lucrurile merg mai bine decit inainte. S-au facut pasi inainte, dar daca dorim sa nu existe asperitati, ar fi in interesul tuturor ca aceste tendinte de dezvoltare a colaborarii in cadrul Tratatului de la Varsovia, spre perfectionarea mecanismelor politice, sa se bucure de aprobarea si a Romaniei. Noi sintem tovarasi de lupta, nu parteneri de hotie, care vor sa se pagubeasca unul pe celalalt. Trebuie sa actionam in comun, in interesul fiecaruia.
Tov. Nicolae Ceausescu: Am vorbit ca nu sintem pentru unitate de parada, de manifestari zgomotoase, pornind de la faptul ca trebuie sa tinem seama nu de niste declaratii, ci de felul cum trebuie sa actionam pentru unitate. Este pericolul sa se acorde mai multa atentie lucrurilor declarative si sa ne multumim la un moment dat cu declaratii la mitinguri si sa neglijam tocmai problemele reale ale realizarii in practica a unitatii in solutionarea problemelor.
A.P. Kirilenko: La noi se spune ca oamenii trebuie judecati nu dupa vorbe, ci dupa fapte.
Tov. Nicolae Ceausescu: As putea da citeva exemplu [probabil exemple] din trecutul nu prea indepartat, dar nu este cazul acum.
A.P. Kirilenko: Este la noi o vorba: cine isi aminteste de trecut, ii zboara mintea.
Tov. Nicolae Ceausescu: Nu in relatiile noastre.
in ce priveste Pactul de la Varsovia, sigur ca sint si aici probleme - dupa cum a spus tovarasul Katusev - si se pare ca le cunoaste bine. Eu si uitasem de ele.
K.F. Katusev: Ma indoiesc ca ati uitat.
Tov. Nicolae Ceausescu: Asta inseamna ca nu aveti incredere!
Desigur, este necesar ca atita timp cit va exista NATO sa existe si Pactul de la Varsovia. Am spus clar si nu avem nici o alta parere. Dar chiar evenimentele din ultimele 4-5 luni au demonstrat ca o actiune in directia desfiintarii concomitente a NATO si a Pactului de la Varsovia este un factor pozitiv. Ma refer la situatia din Grecia, de exemplu.
in ce priveste formele de colaborare militara in cadrul Pactului de la Varsovia, noi am ajuns la niste concluzii comune - mi se pare in 1969 sau in 1970, nu-mi amintesc. Noi sintem pentru a actiona in spiritul acelor intelegeri care le-am adoptat de comun acord. Este adevarat, in ultimul timp se promoveaza forme noi. Sigur, poate nu le intelegem noi, dar deocamdata nu le-am discutat, nu am ajuns la un acord asupra acestor probleme si reprezentantii armatei romane nu pot decit sa se conduca dupa ceea ce au dispozitie, pe baza acordurilor care le avem.
K.F. Katusev: insa este o alianta de egali in drepturi.
Tov. Nicolae Ceausescu: Egali in drepturi fiind pe ceea ce am cazut de acord. Au aparut pareri noi, sa discutam si cind vom ajunge la concluzii comune sa le realizam. Parerea mea acum asupra acestora este ca sint gresite. Consider ca cele ce am hotarit impreuna la Praga cu privire la colaborarea militara sint pe deplin juste si acum - si vor fi si in viitor.
Nici nu se poate concepe in etapa actuala contopirea armatelor. Problema ridicarii capacitatii de lupta a tarilor socialiste presupune a ne preocupa de ridicarea capacitatii si dotarea fiecarei armate, tocmai pornind de la increderea despre care a vorbit tovarasul Katusev. Sigur, noi luptam pentru pace si speram sa nu ajungem la razboi.
A.P. Kirilenko: Dar trebuie sa fim gata pregatiti.
Tov. Nicolae Ceausescu: De acord - si am spus la Congres foarte clar. Dar daca am ajunge la un razboi, capacitatea de lupta a armatelor tarilor socialiste membre ale Pactului de la Varsovia s-ar manifesta cu putere nu intr-o contopire a armatelor, care ar dauna capacitatii de lupta, ci in intarirea capacitatii de lupta a fiecarei armate, a fiecarui popor. Noi facem totul ca armata romana si poporul roman sa-si poata face datoria. Dar, sigur, nu discutam acum aceste probleme.
K.F. Katusev: Nikolai Andreevici, aici nu este nici o contradictie.
Tovarasul Brejnev a subliniat si in discutiile cu dumneavoastra si cu conducatorii altor partide fratesti ca fiecare partid trebuie sa manifeste preocupare pentru intarirea armatei nationale. Forta noastra de lupta se apreciaza insa atit dupa capacitatea de lupta si dotarea fiecareia dintre armate, cit si dupa stiinta de a colabora impreuna in actiunile comune de lupta. Atunci cind vorbim de perfectionarea si largirea cadrului colaborarii, nu vorbim de contopirea armatelor nationale sub un comandament general unic, ci alocarea unor forte care sa fie purtatoare ale experientei in comun, experienta care sa se extinda asupra armatelor nationale.
Tov. Nicolae Ceausescu: Si aici, in principiu, stam pe aceleasi pozitii. Probabil ca sint probleme care trebuie clarificate, cum sa realizam in practica aceasta. Aici nu este vorba de a aloca citeva forte care sa invete sa coopereze, ci intreaga armata romana - ma refer la Romania - trebuie sa invete sa coopereze in lupta. De aici trebuie sa pornim. Este de inteles ca armata romana, si bulgara, si ungara si celelalte, nu vorbesc de armata sovietica, trebuie pregatite si dotate in mod corespunzator sa poata indeplini orice actiuni de lupta, in limita efectivelor care le au; dar pornind de la o conceptie unitara de pregatire si dotare cel mai bine poate face aceasta fiecare partid.
A.P. Kirilenko: Este adevarat, insa intelegeti ca atunci cind se pune problema unor actiuni comune este nevoie de o coordonare, daca se va ajunge intr-o astfel de situatie. Si dumneavoastra si noi va trebui sa votam daca actiunile vor fi in directia - sa spunem - Bucuresti-Sofia.
Tov. Nicolae Ceausescu: Ne-am inteles la Praga sa ne adunam si sa ne intelegem cine sa faca aceasta coordonare. Nu ne-am adunat inca. Aceasta coordonare nu o poate face actualul Comandament. El are atributii de a asigura pregatirea de lupta actuala.
A.P. Kirilenko: Desigur.
Poate inca doua cuvinte de subliniat. Este problema asupra importantei careia am vorbit deja si anume unitatea tarilor socialiste, inclusiv cea care se manifesta in cadrul Tratatului de la Varsovia. Este vorba de o alianta defensiva, care sa fie gata intotdeauna sa dea riposta oricarui atac indreptat impotriva oricarei tari socialiste.
Voi exprima cred parerea delegatiei noastre, daca spun ca insasi discutia noastra sincera asupra acestor probleme tine seama de activitatea practica a Partidului Comunist Roman. insa, desigur, hotararea in aceasta privinta, este o problema interna.
in legatura cu aceasta tema mi-am amintit de ceea ce a spus tovarasul Ceausescu lui Gomulka. Probabil ca Gomulka a avut de ce ride, pentru ca in armata plutonierul vorbea, iar ceilalti taceau. Se poate spune insa si ca atunci cind intr-un pluton sint 30 de oameni, 29 discuta, iar unul ramine in afara discutiei si nu manifesta o participare activa, tot nu este bine. Cind vorbim de unitate, nu o concepem ca acel plutonier, ci ca o participare a tuturor, tinind seama de experienta si intelepciunea fiecarui partid, a fiecarei tari, vorbind de contributia fiecaruia la intelegerea unitara a sarcinilor, in interesul tarilor socialiste, al popoarelor, al lumii intregi. Noi sintem pentru un asemenea fel de unitate.
As lasa acum aceasta problema, ca sa tratam altele.
Tov. Nicolae Ceausescu: Numai doua cuvinte vreau sa spun. Noi nu concepem relatiile dintre noi ca intr-un pluton.
A.P. Kirilenko: in discutii apar diferite probleme.
Tov. Nicolae Ceausescu: in al doilea rind, chiar daca citeodata nu procedam ca cei ce tac si asculta, preferam totusi sa vorbim atunci cind gindim altfel si consideram ca este just, pentru ca numai asa vom avea o unitate puternica comunista.
A.P. Kirilenko: N-am spus ca un repros.
Tov. Nicolae Ceausescu: N-am luat-o nici eu ca un repros.
A mai avut tovarasul Kirilenko o formulare - poate a fost o greseala de traducere. Spunea ca ar fi bine - sigur, este un drept al Partidului Comunist Roman - poate tragem ceva concluzii din discutia de astazi. Parca asa ati spus.
A.P. Kirilenko: Nu este o traducere exacta. Am avut in vedere ca atunci cind se duc discutii, cind are loc un schimb de pareri, fiecare parte se gindeste si fiecare rezolva cum crede.
Tov. Nicolae Ceausescu: Exact asa am vrut si eu sa formulez. Si unii si altii sa gindim si sa tragem concluzii corespunzatoare, pentru a intari colaborarea si unitatea.
A.P. Kirilenko: Principalul este ca scopul este unic - construirea socialismului si comunismului - si sa zdrobim dusmanii daca ne ataca.
Tov. Nicolae Ceausescu: in gluma vorbind, in orice trebuie sa fie doi, inclusiv in casatorie. Deci, pentru a imbunatati colaborarea noastra, trebuie impreuna sa actionam.
K.F. Katusev: Strategia si scopurile sint comune, insa sa avem si o tactica pusa de acord. Uneori avem scopuri comune, insa unii vor sa mearga mai incet, altii mai repede. Principalul este sa mergem impreuna.
A.P. Kirilenko: Nu putem ignora nici sentimentele opiniei publice, atit ale dusmanilor, cit si ale prietenilor. Cind apar diferente, pe de o parte inarmam pe dusmanii nostri, care trag concluzii care nu ne ajuta si, pe de alta parte, dezarmeaza opinia publica.
Tov. Nicolae Ceausescu: Sint complet de acord ca pentru o strategie trebuie si o tactica corespunzatoare. Este adevarat, daca unii sau unul vrea sa mearga prea inainte, se pot produce defectiuni, asa cum se produc defectiuni si daca unul sau altii raman prea in urma. Aceasta este in armata. Deci, trebuie facut in asa fel incit sa se mearga intr-un ritm care sa poata fi sustinut. in politica aceasta este si mai complicat. Sint unii care doresc sa ajunga mai departe la niste idealuri pentru care nu sint create conditii; altfel pot dauna si mai mult. Aparent sint foarte revolutionari.
A.P. Kirilenko: Nu trebuie facute salturi.
Tov. Nicolae Ceausescu: Cu atit mai mult, trebuie mers in concordanta cu transformarile care au loc in lume.
K.F. Katusev: Pentru aceasta ne pronuntam si noi.
Tov. Nicolae Ceausescu: Si aici sintem de acord.
A.P. Kirilenko: Daca stam aici pina la cina, peste tot o sa fie just.
Doresc foarte sincer ca sa conspectez in continuare aceasta examinare a laturilor care ar putea crea o anumita retinere in relatiile noastre.
Este o problema care nu o intelegem, desi si in partidul nostru si la dumneavoastra avem cadre pregatite, oameni influenti. Este problema O.N.U. Citi ani ne-au trebuit pentru a intari acele teze si principii care le-am pus la baza O.N.U. Aceasta ne-a si dat posibilitatea sa ducem lupta pentru intarirea stabilitatii in lume. Acum se ridica problema democratizarii O.N.U. Stim ca dumneavoastra nu va ginditi la schimbarea Cartei. Dar insasi punerea acestei probleme a activizat asemenea tari ca Australia si Japonia. Punerea acestei probleme acum este nepotrivita si creeaza probleme. Sigur, este treaba dumneavoastra, insa la noi a trezit o anumita nedumerire, care este impartasita de toate tarile socialiste. Toate tarile nu impartasesc acest gind, iar reprezentantii Romaniei si-au pastrat punctul de vedere.
Am fost in Turkmenia. Acolo este foarte frumos si cind veti veni in Uniunea Sovietica va invitam s-o vizitati. Acolo am fost intrebat despre pozitia dumneavoastra fata de Chile. Stim ca ati acordat toata cinstirea comunistilor din Chile, dar impletirea acesteia cu recunoasterea juntei - cind toate tarile socialiste, cu exceptia Chinei, au rupt relatiile - nu concorda. Desigur, aceasta rupere a relatiilor nu s-a facut dupa un protocol, ci era un sentiment. Acum sintem pusi in situatia de a explica de ce au facut tovarasii romani acest gest.
K.F. Katusev: Si in problema Orientului Mijlociu sint probleme, dar mai putine.
A.P. Kirilenko: Deci, sint probleme in care vrem sa ne lamurim pentru ca apar lucruri care nu innobileaza relatiile noastre.
Si o ultima problema. Va rugam sa ne povestiti cum apreciati evenimentele din China si perspectiva acestei situatii.
Tov. Nicolae Ceausescu: Noi am pus problema cresterii rolului Organizatiei Natiunilor Unite in solutionarea problemelor internationale si democratizarea activitatii organizatiei. De ce am ridicat aceasta problema? Pentru ca in solutionarea problemelor tot mai complexe, dupa parerea noastra, trebuie tot mai mult sa fie angajata Organizatia Natiunilor Unite si organismele sale. Acum s-au ridicat noi probleme, inclusiv economice, legate de criza de materii prime, de energie si organismele internationale, inclusiv O.N.U., trebuie sa joace un rol tot mai activ in aceste probleme.
K.F. Katusev: Activizarea organismelor existente, dar sa nu inlocuiasca Consiliul de Securitate si sa se distruga principiile.
Tov. Nicolae Ceausescu: Nu am avut si nu avem in vedere desfiintarea Consiliului de Securitate, inclusiv dreptul de veto, dar sint organisme create care nu functioneaza. Este, de exemplu, un organism creat de mult, care are rolul prin Carta sa se ocupe de a arbitra in solutionarea diferitelor conflicte. Si sint mai multe organisme. in afara de Consiliul de Securitate, care isi desfasoara activitatea mai permanent, celelalte practic nu sint active. Deci, pornim in primul rind de la aceasta.
In al doilea rind, in lume au aparut din 1950 pina acum peste 50 de state noi - mai mari sau mai mici - care au devenit membre ale O.N.U. S-a schimbat radical raportul de forte in O.N.U., in favoarea tarilor socialiste si progresiste. Deci, odata cu activizarea organismelor si a O.N.U. trebuie pusa si problema democratizarii activitatii sale.
A.P. Kirilenko: Deci, intarirea rolului organelor O.N.U., ca acestea sa aiba un rol mai efectiv.
K.F. Katusev: Tovarasul Kirilenko a ridicat aceasta problema, deoarece dupa cum am aflat se pare ca Australia, folosind faptul ca Romania socialista a ridicat aceasta problema, pregateste un proiect de rezolutie care pune sub semnul intrebarii bazele si structura de acum. Aceasta ne ingrijoreaza pe noi, alte tari socialiste si credem ca aici trebuie sa existe o coordonare, ca sa dam o rezolvare, in sensul celor spuse de dumneavoastra, pentru a respinge asemenea incercari.
Tov. Nicolae Ceausescu: in primul rind, propunerile Australiei si altor tari sint mult mai vechi si ar fi trebuit ca tovarasii dumneavoastra de la O.N.U. sa va informeze despre acestea. Deci, nu sint legate de propunerea Romaniei, sint cu citiva ani inainte. Dimpotriva, propunerea Romaniei a concentrat atentia tarilor in curs de dezvoltare spre aceasta si nu spre solutia cealalta a Australiei si altor citeva tari.
Este tocmai in interesul tarilor socialiste, al celorlalte tari progresiste de a activiza tot mai mult organismele O.N.U., tinind seama ca acum raportul de forte este in favoarea noastra. Daca problema aceasta ar fi fost cu zece ani in urma, cind votul era impotriva tarilor socialiste si progresiste, atunci votul era nejust.
K.F. Katusev: Trebuie examinat.
A.P. Kirilenko: Poate sa ne mai sfatuim. Se pune, deci, problema eficientizarii O.N.U., insa nu se zdruncina structura.
Tov. Nicolae Ceausescu: Exact.
In ce priveste problema cu Chile.
A.P. Kirilenko: Eu am fost de doua ori acolo.
Tov. Nicolae Ceausescu: Cind au avut loc evenimentele din Chile, eu ma aflam atunci in Columbia. Am fost primul om politic, nu din tarile socialiste, ci in general, care am condamnat lovitura si am luat apararea fortelor progresiste de acolo. Sint documente publicate de intreaga presa. Prima declaratie a unui partid comunist a fost a Partidului Comunist Roman si am dictat-o eu prin telefon de acolo; i-am sculat pe tovarasii nostri la ora 2 noaptea. Deci, am luat o pozitie foarte clara in aceasta privinta.
In Romania se gasesc acum 1300 refugiati politici din Chile. Mi se pare ca este numarul cel mai mare, dintre toate tarile socialiste din Europa. La Congresul nostru au participat, de altfel, patru partide din Chile. Din inchisoare din Chile am primit scrisori din partea conducerii, inclusiv un cadou lucrat de ei. Avem multe asemenea scrisori. Poate vi le dam sa le cititi. in toate acestea sa [probabil se] da o inalta apreciere pozitiei internationaliste si ajutorul acordat de Romania si se subliniaza "personal de presedintele Ceausescu".
Cind s-a comunicat ca se va intenta un proces lui Corvalan si se vorbea ca in citeva ore urmeaza sa fie judecat si executat, m-am adresat si juntei si altor tari si au intervenit Nixon, Papa, inclusiv presedintele de atunci al Braziliei si altii si mi-au raspuns ca fac aceasta in mod umanitar. Am si scrisorile de raspuns ale acestora. Am trimis acolo un grup de avocati pentru a desfasura activitate in favoarea celor arestati - si cu rezultate bune. Sigur, n-am scris despre toate acestea. Deci, n-am facut acestea in spirit de parada, ci in spirit comunist, de solidaritate, asa cum intelegem noi aceasta solidaritate. N-am scris nicaieri ca la noi se gasesc 1300 de refugiati chilieni. Aceasta a facut-o un Comitet care se ocupa cu refugiatii politici. Aceasta este pozitia de solidaritate a Partidului Comunist Roman si a Romaniei.
Daca vreti sa-i lamuriti pe cetatenii sovietici si pe comunisti, inclusiv pe cei din Turkmenia - sper sa vizitez si eu odata Turkmenia - va putem pune la dispozitie documentele si vor da probabil aceeasi apreciere care au dat-o cei in cauza, cei din Chile. Cred ca ar fi suficienta scrisoarea Comitetului de conducere din inchisoare si scrisoarea sotiilor a opt conducatori chilieni inchisi.
A.P. Kirilenko: Credem aceasta si fara dovezi.
Tov. Nicolae Ceausescu: Am pus macheta aceea care am primit-o acolo la expozitie. Mi-am adus aminte ca tot asa lucram si noi la inchisoare.
Am mentinut relatiile cu Chile, asa cum mentinem relatii si cu alte tari cu care nu sintem de acord si condamnam regimul lor. Consideram ca problemele transformarilor din Chile apartin poporului chilian si consideram ca prezenta noastra acolo este justa si utila. Si partidele din Chile apreciaza la fel.
A.P. Kirilenko: Si noi am intreprins actiuni largi de solidaritate cu comunistii chilieni. Ne-am adresat atunci lui Brandt, lui Nixon si Papei. Am mentinut legaturile cu Corvalan. Probabil vor trebui multe eforturi din partea noastra, a intregului lagar socialist, a intregii omeniri. Pe intregul glob s-a desfasurat un val de proteste. Cind sotia lui Allende a vorbit la Congresul Pacii a avut o influenta asupra popoarelor noastre. Ea a fost in majoritatea tarilor lumii si, in acelasi fel s-a actionat din partea conducerii noastre, din partea conducerii noastre si a Cubei si a altora. Problema este, cum de ati mentinut relatiile cu junta. Principalul lucru este acum de a-l salva pe Corvalan, iar acum si pe Arrismendi, iar poporul sa se elibereze.
Tov. Nicolae Ceausescu: Am spus ca romanii au fost printre primii care si-au ridicat glasul pe plan international. Este un lucru cunoscut de toata lumea si apreciat. Regret ca nu este cunoscut tocmai in tarile socialiste. in nici un ziar din tarile socialiste din Europa nu a aparut un cuvint despre ceea ce a facut Romania. Daca discutam aceasta problema, s-o discutam. in timp ce presa straina a scris si televiziunea din america Latina a transmis.
Vreau sa spun ca, dimpotriva, latino-americanii - si guvernele si fortele democratice de acolo - apreciaza in mod deosebit pozitia Romaniei si ne-au comunicat ca am procedat bine ca am mentinut relatiile diplomatice cu Chile. Eu am discutat atunci cu multe guverne din America Latina - cum credeti, e bine sa rupem relatiile. Eu am spus: nu. Noi nu vom rupe relatiile si nu consideram ca aceasta va ajuta junta.
in ce priveste pe sotia lui Allende era bine ca atunci cind Allende i-a cerut sa-l ajute, sa-l fi ajutat, cind era in viata si nu sa paraseasca lupta. Deci, lectii de consecventa nu luam de la sotia lui Allende, care a dezertat si si-a tradat sotul. Noi nu am scris si nu vom scrie despre aceasta, ca ar fi gresit. Dar eu inchid aceasta problema.
A.P. Kirilenko: Am vrut sa dau exemplu, nu ca ar fi o figura in Chile, ci pentru ca la forumul pacii a reprezentat un factor national. Eu o cunosc, stiu intreaga situatie. Pe comunistii care actioneaza acum in ilegalitate ii sprijinim si noi si dumneavoastra.
(DANIC, fond CC al PCR - Sectia Relatii Externe, dosar 368/1974, f. 19-51)".
-->
Răspunsuri