„Nu iubești pe cineva pentru că este perfect, îl iubești în ciuda faptului că nu este.”

Jodi Picoult

   Iubirea, mulți o numesc în fel și chip, Robert Fulghum o numește ciudățenie, Mahatma Gandhi semuiește dragostea cu însăși viața, Tudor Arghezimenționează dragostea ca un colos, Lao Tzu încununează dragostea ca un act de curaj, Blaise Pascal subliniază ideea că dragostea e plenitudinea la ceva nou, măreț și fără granițe. Și fiecare filozof, profesor, și om de rând își are teoria și explicția sa legată de dragoste, de ce oferă ea și ce urmări are. Dar să nu uităm, avem nevoie de cineva pentru a  fi conectați, de acel cineva care să ne completeze și să răspundă dragostei noastre, doar de cineva care va fi capabil și să primească și să dea! Doar- CINEVA!

Cineva, acel cineva, cu care simți completarea, acel cineva cu care simți universul la picioare și măreția în suflet, acel cineva………..Tu ai un CINEVA?

Cineva, care respiră lângă tine și simți că nu mai ai nevoie de nimic….să inspiri aer comun… acel cineva.

Cineva lângă care să te trezești. Cineva cu care să împarți vremea, un timp la doi, moment de uniune.

Apoi cafeaua. Cineva cu care s-o împarți, cu care să o savurezi în toane de iubire și admirație, în intimitate și conexiune.

Cineva cu care să visezi – să faci planuri, să descoperi noi orizonturi, să proiectezi, să aspiri la continuitate și apoi cu care să te bucuri, ca un copil, de ce ai -fără a cere mai mult și fără a fi minuțios, să te bucuri!

Cineva cu care să câștigi și cu care să pierzi. Și să fiți unul pentru altul!

Cineva cu care să sărbătorești victorii și cineva la care să te întorci indiferent ce greu te apasă, acel cineva care te v-a îmbrățișa fără să te întrebe ce ai pe suflet, și-ți va da bucuria de azi, speranța de mâine și încrederea de viitor…

Cineva de care să îți pese și pe care să îl protejezi – și cineva pe care să îl lași să plece, dar să fii sigur/ă că se va întoarce și să îl privești zburând, dar să fii convins/ă că te va regăsi acolo unde te-a lăsat. Cineva la care să vrei să te întorci înainte de a pleca, acel minunat cineva!

Cineva pe care să îl ții. Cineva pe care să îl îmbrățișezi. Cineva pe care să-l iubești.  Cineva care să te țină. Să fii prețuit/ă. Cu adevărat, fără rețineri!

Cineva la care să te uiți uimit/ă și să gândești: “Această inimă o iubește pe a mea.”

Cineva cu care să stai îmbrățișat/ă și să fii convins/ă că altceva nu-ți mai trebuie, ai totul aici și acum, și prin acea îmbrățișare, o respirație la doi, gândurile să-ți fie luate, să visezi universul și toate trăirile bune să ți se tripleze, anume cu acel cineva, dornic de tine, cu tine, pentru totdeauna.

Cineva care va descoperi în tine o nebănuită bogăție de tandrețe și duioșie!

Cineva cu care sa zâmbești, naiv, fugar, fără rezerve, doar când iubești ai zâmbetul cela de copil ce e mulțumit de orice, acea stare necondiționată de echilibru. Cineva cu care să te săruți sub cerul cu stele.

Cineva cu care să uiți. De lume, de griji, de toți.

Cineva cu care să muți munți. Să poți surprinde pe întreaga lume.

Cineva cu care să privești apusuri și răsărituri, și să nu te mai saturi de ”te iubesc”. Nevoie de acel cineva de care să nu te mai sperie începuturile și să nu te îngrozească sfârșiturile. Acel cineva care te va învăța să vezi viața așa cum este, nu așa cum pare.

Cineva care te va face să dăruiești fără măsură…

Cineva lângă care să stai zile, luni, ani întregi și să simți că timpul nu are legătură cu voi, sunteți la fel de îndrăgostiți ca la început. Cineva care te va face să te simți binecuvântat/ă de Dumnezeu pentru și întru iubire. Cineva care te va face să te simți norocos sau norocoasă că vă aveți unul pe celălalt.

Cineva care  contribuie la fericirea ta!

Cineva în care să ai încredere. Cineva în care să crezi. Acel cineva care știe totul dar continuie să vrea mai mult, să descopere necunoscutul sufletului și să o faceți împreună. Cineva ai cărui ochi reflectă luciul iubirii ce este și în ai tăi.

Cineva cu care să plângi. Cu care să împărtășești și binele și durerea care nu se vede. Cineva pe care sa îl ții strâns, pe care să îl îmbrățișezi, pe care să îl ajuți, pe care să îl vindeci. Și pur și simplu să știi că este acolo, lângă tine, pregătit/ă să te aline, să te alinte, să te iubească necondiționat.

Cineva pe care să-l ții de mână.

Cineva în ochii căruia să privești, și să citești printre ei nevoia lui, dorințele, iubirea; iar degetele să vi se unescă jucăuș și inimile să transmită conexiunea ce s-a format.  Cineva alături de care să stai întins, fără nimic, fără frici, fără complexe, fără griji, fără regrete. Să fie totul ca într-un vis. Sufletele să derive existența chemării, a atracției, a iubirii.

Cineva cu care să zâmbești. Să te facă să simți gustul fericirii, al extazului, al plăcerii, și să mai vrei, să fii dependent de feerica bucurie sufletească. Acel cineva care te va îndemna mereu ”să rămâi” fără să ți-o spună, doar demonstrând iubirea ce ți-o poartă.

Cineva care să îți lipsească, chiar și pentru un minunt!

Cineva care sa te facă să te simți bogat sufletește.

Cineva care te vrea alături pentru o viață întreagă.

Cineva pe care să îl iubești și te iubește!

Acel Cineva!!!

PS: „Te iubesc pentru că mă iubeşti: acesta e un schimb, dar nu e iubire. Te iubesc pentru că te iubesc, şi nimic mai mult; te iubesc numai pentru că te iubesc: aci începe iubirea. Îţi mulţumesc din suflet că te iubesc: acesta e cântecul iubirii.”  Liviu Rebreanu

Autor: Apostol Cristina