Dragi prieteni, m-am gandit sa deschid un spatiu, unde ne putem destainui gandurile, aspiratiile, parerile sau filozofia de viata. In fiecare zi, clipa sau in orice moment simtim ca este cazul sa impartasim cu ceilalti, dilemele, meditatiile gandului, inimii sau spiritului. Orice sentiment al vostru, devine si al nostru.
Va rog, intrati, poarta universului este deschisa!
-->
Răspunsuri
Astăzi este ziua declarațiilor de dragoste. Trimite tuturor prietenilor din lista, fie că-ți sunt amici sau ca iubești cu adevărat pe cineva!
Cat de important ești în viata lui/ei?
Cineva zâmbește
Ca de multe ori când erau triști
Mesajele și comentariile tale
Le readuceau fericirea?
Si clipele pe care le împărtășeai cu noi
Sunt asa prețioase ca nu exista cuvinte să-ți mulțumim
Si crede-ne ca te iubim
Foarte frumos, draga Camelia. Multumim!
A fost odata un arbore batran si maiestuos, cu ramurile intinse spre cer. Cand inflorea, fluturi de toate formele si culorile veneau de pretutindeni si dansau in jurul lui.
Cand facea fructe, pasari din tari indepartate veneau sa guste din ele.. Ramurile lui aratau ca niste brate vanjoase. Era minunat!
Un baietel obisnuia sa vina si sa se joace sub el in fiecare zi, iar copacul s-a obisnuit cu el si a inceput sa-l iubeasca. Ceea ce e mare si batran se poate indragosti de ceea ce e mic si tanar, cu conditia sa nu fie atasat de ideea ca el este mare, iar celalalt mic.
Copacul nu avea aceasta idee, asa ca s-a indragostit de baiat.
Egoul incearca intotdeauna sa iubeasca ceea ce e mai mare decat el. Pentru adevarata iubire, nimic nu este insa mare sau mic. Ea ii imbratiseaza pe toti cei de care se apropie.
Asadar, copacul s-a indragostit de baietelul care venea in fiecare zi sa se joace sub el. Ramurile lui erau foarte inalte, dar el se apleca, pentru ca baiatul sa le poata atinge, pentru a-i mangaia florile si pentru a-i culege fructele.
Iubirea este intotdeauna gata sa se incline, egoul, niciodata. Daca incerci sa te apropii de un ego, acesta se va inalta si mai mult, devenind atat de rigid incat nu il poti atinge. Ceea ce poate fi atins este considerat a fi mic. Ceea ce nu poate fi atins, cel care sta pe tronul puterii este considerat a fi mare.
Asadar, ori ce cate ori venea baiatul, arborele isi apleca ramurile. Cand micutul ii mangaia florile, batranul copac se simtea cuprins de un val incredibil de fericire.
Iubirea este intotdeauna fericita atunci cand poate darui ceva; egoul nu poate fi fericit, decat atunci cand ia ceva de la altcineva.
Baiatul a crescut. Uneori, dormea la poalele copacului, alteori ii manca fructele, sau purta o coroana impletita din florile sale.
Se simtea atunci de parca ar fi fost regele p[durii. Florile iubirii te fac intotdeauna sa te simti ca un rege, in timp ce ghimpii egoului te fac sa te simti mizerabil.
Vazand cum baiatul purta o cununa din florile lui si dansa cu ea, copacul se simtea fericit. Il incuraja cu ramurile; canta in bataia vantului. Baiatul a crescut si mai mare. A inceput sa se catere in copac, leganandu-se pe ramurile sale. Ori de cate ori se odihnea pe ele, copacul se simtea fericit. Iubirea este intotdeauna fericita, atunci cand altcineva se sprijina de ea; egoul nu este fericit, atunci cand altcineva il reconforteaza…
Timpul a trecut, iar baiatul a inceput sa fie apasat de alte indatoriri. Avea ambitiile lui. Trebuia sa treaca niste examene, sa-si faca prieteni… De aceea a inceput sa vina din ce in ce mai rar pe la copac. Acesta il astepta insa cu o nerabdare din ce in ce mai mare, strigandu-i din adancurile sufletului lui: ”vino, vino…te astept!”
Iubirea isi asteapta intotdeauna obiectul afectiunii. Ea nu este altceva decat o continua asteptare.
Cand baiatul nu venea, copacul se simtea trist. Singura tristete pe care o simte iubirea este aceea de a nu se putea impartasi cu altcineva, de a nu se putea darui. Atunci cand se poate darui in totalitate, iubirea este fericita.
Baiatul s-a facut mare, iar zilele in care vizita copacul erau tot mai rare. Toti cei care cresc in lumea ambitiilor isi gasesc din ce in ce mai putin timp pentru iubire. Baiatul a devenit ambitios si prins in afacerile lui lumesti. ”Ce copac? De ce ar trebui sa-l vizitez?” Intr-o zi, pe cand trecea prin apropiere, copacul l-a strigat: ”Hei! Te astept in fiecare zi, dar tu nu mai vii pe la mine” . Baiatul i-a raspuns: ”Ce poti tu sa-mi oferi, ca sa trec sa te vad?” Eu imi doresc bani. As putea veni dar, numai daca ai ceva de oferit. Altminteri, nu vad de ce as face-o”. Egoul este intotdeauna motivat. Egoul are intotdeauna un scop.
Iubirea nu are nici un scop, ea reprezinta propria-i rasplata.
Uimit, copacul i-a spus baiatului: ”N-o sa mai vii decat daca iti dau ceva? Iti dau tot ceea ce am”. Iubirea nu tine niciodata nimic pentru ea. Egoul o face, dar iubirea se daruieste neconditionat.
Cum poti atinge succesul foarte repede?Am sa-ti impartasesc cateva teorii care,dupa ce le vei pune in practica,vei incepe sa gusti din miracolele vietii,te vei cunoaste mai bine si vei observa viata in toata splendoarea si frumusetea ei(repet,este necesar sa practici ceea ce citesti acum):
1.Crede in tine!!!Chiar daca crezi sau nu,fiecare dintre noi este unic,prin talentul si scopurile sale.Ai incredere in tine si in ceea ce ti-ai propus sa faci!
2.Stabileste-ti scopurile clar,pune-le pe foaie iar apoi incepe,de acolo de unde te aflii,sa faci cate ceva pentru ele in fiecare zi!
3.Actioneaza si lupta pentru tot ceea ce crezi ca e drept si merita!Sa nu-ti fie frica de greseli sau experiente noi pentru ca vei invata ceva din ele.
4.Imbunatateste-ti cunostintele si dezvoltarea profesionala!
5.Arata grija fata de ceilalti oameni din jurul tau si trateaza-i exact cum tu vrei sa fii tratat de catre ei!
6.Distreaza-te!Bucura-te de viata,de ceea ce ai si fii recunoscator,chiar daca este putin;sanatatea,bunastarea,dragostea si situatia financiara vor creste mereu atunci cand arati apreciere si recunostinta!
Nu va fi posibil sa ramai optimist tot timpul,orice om are momentele lui mai triste sau grele,insa atitudinea ta noua te va face mai puternic,mai atragator si mai de succes iar problemele care iti pareau odata a fi foarte dificile,acum vor arata doar ca o simpla si mica provocare.Problemele sunt normale si trebuie sa le imbratisam pentru ca ele intotdeauna duc la evolutie,"ceea ce nu te omoara te face mai puternic".Rolul lor este acela de a ne atentiona asupra unei oportunitati,unei schimbari sau a unor lipsuri ce trebuiesc rezolvate;ele lasa apoi un mesaj sau incarcatura informationala foarte necesara in evolutia noastra psihica,profesionala,umana,spirituala...
-C. Mircea
-
1
-
2
-
3
de 3 Următor →