Un neam de-al lui Attilo, sătul de Ildiko, se duce și el la un bordel românesc. Se dezbracă ei acolo și bozgoru’ se cată între cracii muierii:
− No... Dar peru unde estem?
Asta se uită la el:
− Mă, tu ai venit aicea să mă fuți, sau să facem geografie?
Afară e cancer. Mi-am luat tot ce-mi trebuia și până lunea viitoare nu mai ies din casă.
Barba mi-a crescut și stau acum mângâind-o agale cu palma stângă: în sus, în jos, lateral... ce senzație plăcută. Probabil așa se simt și motanii mei atunci când îi alint, frecându-le blana în răspăr, ei dând ochii peste cap și întinzându-se din toate cele, iar pe mine mă roade o întrebare existențială:
Pe noi, oare cine ne-a schilodit așa de-am rămas doar cu câteva floace, pe la coaie și la cur?
***
-->
Răspunsuri
Cuvântul e una din cele mai periculoase arme în mâna celui care știe să-l mânuiască!!!
Asta a fost, așa de încălzire, sau ca să vedeți că există mereu nișe neexplorate...
Lasă-l pe domnul Muntean să încadreze schița, iar tu răspunde la întrebarea din finalul ei.