Cu o noapte înainte de a pleca în tabăra spirituală de la mare din anul curent, am avut două vise, cel dintîi premonitoriu, se pare, iar cel de-al doilea excepțional ! Spre a înțelege primul vis e necesară o mică explicație pentru cei care nu citesc frecvent sau mai deloc despre comunicările mediumnice. În mai multe astfel de comunicări prin chaneling, s-a spus că Evenimentul (cu majusculă) ba este erupția unui mare vulcan în Pacific, ba un sextil rarisim sau un fleș de lumină provenit din soarele central al galaxiei noastre, care va fi resimițit de toți oamenii de pe Terra și în urma căruia s-ar produce schimbările majore mult așteptate, respectiv arestarea Cabalei malefice și resetarea sistemului financiar, pe lîngă multe alte transformări planetare.
În visul meu se înnopta cînd cerul s-a luminat din nou pe o porțiune sferică de o mărime aparentă de cîteva sute de metri în diametru. Sfera de lumină s-a îndepărtat gradat, parcă pentru a se face vizibilă tuturor oamenilor din toate colțurile lumii, așa cum de altfel fusese anticipat de către unii mediumi. Apoi a erupt un vulcan la oarece distanță, din care ieșea o masă verde ce părea a fi vegetație, foarte multă vegetație. Contemplam erupția vulcanului ce trebuie să fi fost enormă, dintr-o încăpere aflată într-un bloc necunoscut mie, iar alături de mine era cel mai talentat dintre actorii cursului nostru, dar și alte ființe.La oarece timp după aceea, clădirea a început să se clatine foarte tare și am simțit/intuit că va urma un cutremur cu totul și cu totul devastator, care ar fi dărîmat totul. În acel moment a apărut giugiuca mea foarte panicată, cerîndu-mi ceva, parcă o cheie de la o cameră, fiindcă voia să fie alături de mine în acele clipe cumplite ! Nu mai știu dacă nedumerirea aparține visului s-au primelor secunde de după trezire, anume că de ce vrea giugiuca mea să fie alături de mine, în cazul în care acest cataclism s-ar produce efectiv în lumea noastră fizică, și nu împreună cu noul ei partener, care locuiește foarte aproape de ea, în același cartier ? Dar e posibil ca cererea ei de a fi cu mine să se datoreze puternicului meu atașament față de ea resimțit exact în ziua anterioară și care mă întristase atît de mult, încît mi se făcuse tare rușine de mine, dat fiind cei mai bine de douăzeci de ani de cînd mă aflu pe o cale spirituală autentică ! Precizarea acestui amănunt în acest context are un anume tîlc, după cum se va vedea ulterior.
M-am trezit și am analizat o vreme acest vis, probabil premonitoriu. Începutul celui de-al doilea vis îmi este neclar sau nu l-am reținut bine. Îi ceream cuiva care putea realiza orice, să-mi facă niște cîrje mai bune, mai rezistente, ceea ce s-a și petrecut în următoare minute.Apoi m-am văzut pe mine însumi mergînd la bibliotecă, de unde am luat o carte și am ieșit pe coridor, fără a înregistra posesia acelei cărți în fișa mea, așa cum se procedează în mod normal. Eram puțin îngrijorat de gestul meu, care în lumea noastră ar fi fost socotit un furt, și într-adevăr a venit după mine o bibliotecară, însă nu pentru a mă apostrofa, ci pentru a-mi spune cu totul altceva. N-am reținut ce dorea de la mine, în schimb am înțeles că nu fusesem apostrofat, deoarece EU ERAM CEL CARE OFEREA CĂRȚILE ACELEI BIBLIOTECI ! Atunci cînd se deteriora, cînd se rupea o carte, EU REPARAM ACELE CĂRȚI, făcîndu-le bune pentru a fi citite ...Undeva pe aici s-a produs o schimbare majoră de viziune, deoarece m-am identificat cu Dumnezeu Tatăl-Mama, eram una cu Dumnezeu Tatăl-Mama ! Așadar EU, care eram UNA cu EL, CREATORUL PRIMORDIAL, ofeream pentru fiecare creatură CARTEA VIEȚII celor care erau interesați să le citească, iar dacă acele CĂRȚI ALE VIEȚII se deteriorau, se rupeau, ori deveneau ilizibile din varii motive, EU cel identificat cu Conștiința Divină Supremă reparam acele cărți pentru ca firul viții cuprinse în ele să nu fie întrerupt înainte de vreme ! Odată ajunși aici cu relatarea, visul a devenit foarte complex și profund, dar partea aceasta n-am mai reținut-o la trezire, însă ea poate fi intuită în oarece măsură de către ființele ceva mai elevate.
Pe nesimțite, decorul s-a schimbat și mă aflam într-un magazin de încălțăminte, unde ofeream gratuit încălțări tuturor, fiind și aici identificat cu Conștiința Divină Supremă. Pentru cei care nu știu, încălțămintea simbolizează relațiile de cuplu polar opuse, respectiv iubitul pentru femeie și iubita pentru bărbat, conform Dicționarului de simboluri. Aceste Daruri Divine au continuat o vreme, apoi am început să plîng, făcînd eforturi considerabile să nu plîng în hohote din compasiune față de suferința omenirii actuale și a orbirii sale ! Decorul se schimbase din nou, și mă aflam undeva înt-un spațiu deschis, iar oamenii treceau pe lîngă mine, părînd să mă ignore complet pe Mine, Cel Care le Ofeream atîtea și atîtea Daruri Divine, de a căror proveniență ei nu erau cîtuți de puțini conștienți ! Și făceam efortul de a nu plînge foarte-foarte tare, dar oamenii nu păreau să Mă vadă ori să Mă simtă, ci treceau mai aproape sau mai departe de Mine, fiecare preocupat de obsesiile lui mărunte, ignorînd complet, chiar complet, toate Darurile Mele Divine !
M-am trezit uimit și încîntat de acest vis excepțional, dar mai importantă acum pentru mine este starea de detașare exemplară pe care o trăiesc scriind aceste rînduri, detașare atît față de giugiuca mea, cît și față de orice alt laț acaparatoriu resimțit anterior ! Nu știu cît mă va ține această detașare și e posibil să fie doar o stare model trimsă de Ghidul spiritual, la care să mă raportez ulterior, ori de cîte ori voi mai fi prins în mrejele Iluziei înlănțuitoare !
-->
Răspunsuri