În umbra verii
stă pitită toamna
cenuşiul plin de nori
cu vraja plină de culori
frunze arămii râd suav
într-un tablou de toamnă.
Lenuş
Cel ce are-o mână lungă
Pierde și ce are-n pungă !
Când cu lunga îți dă darul,
Cu cea scurtă-ți dă cu parul.
Accept mirarea dumnitale :
Unde sunt cei cu mâini normale ?
Un cal breaz, îți spun: nu-njură
Dacă-i pui zăbala-n gură !
Vizitiul în
Citeste mai mult…plouă-n trup
şi-mi spală visele fierbinţi
respir cuvinte
sorb tăceri
colorez sentimente fără rime
aşezate pe portativ
sculptez constelaţii ale sufletului
unde cerul plânge-n culori
gânduri îmi rătăcesc în labirint
printre litere şi umbre
întind palma să-ţi d
Citeste mai mult…
În umbra verii
stă pitită toamna
cenuşiul plin de nori
cu vraja plină de culori
frunze arămii râd suav
într-un tablou de toamnă.
Lenuş
AI HAȘURAT DIN CREAȚIE FEMEIA
* jurnal de Evă din increație *
numai acum
ţi-a şoptit blând Părintele
văzându-te supărat pe femeie șarpe și măr
altoiți pe trunchiul tău de bărbat
arhetip al unului
însingurat
doar acum poți înșuruba altfel
spițele sp
Citeste mai mult…lumina-mi scade, timp e la crepuscul
mai văd copacii aplecaţi pe stradă
mă strânge clipa cu un nod minuscul
noaptea se-agaţă, dar nu vrea să cadă
la răsărit sfârşitul mi-i aproape
nu vreau să vină şi-s bolnav de frică
mai lasă-mi ochii scânteind
şi-ntr-un târziu ne-am rătăcit de noi
în timpul de unde nici tăcerea
nu se întoarce
decât cu chipul brăzdat de arsuri
şi adăpat
cu început de toamnă
ca un cântec
despre praf şi pulbere
aparent,
am trecut doar o singură dată
prin spatele unei mor
Citeste mai mult…Culeasă din refrenul, care îl cântă ploaia
În liniștea tăcerii ce mi-a ‘mbrăcat odaia,
E melodia tristelor şi vechilor regrete,
Ce-am ascultat-o doar la păsări, la șuiete.
E vaietul de frunze ce smulse sunt de vânt,
Luând ca amintire tăceri, fără cuvânt.
C
Privirea îmi fixează cerul
ca două raze de lumină,
fiecare clipire a pleoapei
pare o altă filă din jurnalul vieţii,
a timpului ce galopează
spre apus.
Născut din setea de cunoaştere,
din caldarâmul sorţii,
din tesătura divinului,
ce-ţi pregăteşte
Toate gândurile stau atârnate
de un ieri generos
ca un răsfăţ
ce a decis să aibă în vedere
zilele când tăcerea
devine stăpână
peste stările de fapt
şi înserările
goale pe dinăuntru
habar nu am
de ce se aude doar o dată pe zi
limpedele
ca un semn lă
Citeste mai mult…În acorduri
line de vioară
bucăţi rupte de tăcere
curg ca râul
stropi de viaţă
colorat în curcubee
prin vene îmi curge
iubirea
vibrează aerul
pe chipul meu
cu ecou
Mi-ai pătruns
în oase
te-ai lovit
de reumatism
plânge trupul
sângeriu
şi buzele
ca mierea
sfâşiate de ai
tăi dinţi
o dată cu
înmugurirea
trupurilor fierbiţi.
Clipe rupte-n clepsidre
clipe peste clipe mute
suflet încătuşat
amintiri uitate
clipe în clape de pian
cu miros de iasomie
în luna mai
Rup tăcerea-n mine
şi las visele să strige
în ticăitul inimii
unde-mi străbat ţesuturile
cuvinte desculţe
îmbrăcate
sub tălpile goale
Sub umbra norilor
mă plimb printre tăceri
şi mă topesc
pe căi catifelate
de tine parfumate
în umbre argintii
culeg sentimente anonime.
Mă loveşte timpu-n oase
orele se prăbuşesc în vertebre
secundele aleargă-n glezne
desculţe prin vene
trece peste mine
m-a îmbrăţişat
s-a scurs
s-a dus…
Clipe rupte-n clepsidre
clipe peste clipe mute
suflet încătuşat
amintiri uitate
clipe în clape de pian
cu miros de iasomie
în luna mai
Ţi-aş cere - suflet de artistă,
În seara asta să-mi fii muză,
Dar ai privirea atât de tristă
Că ruga a îngheţat pe buză…
Aş vrea să îmi şopteşti idei,
Uşor păşind spre călimară
Şi ochii tăi, robiţi de-ai mei,
Să cadă în vraja lor uşoară.
Citeste mai mult…
Rup tăcerea-n mine
şi las visele să strige
în ticăitul inimii
unde-mi străbat ţesuturile
cuvinte desculţe
îmbrăcate
sub tălpile goale
O clipă sumbră
adânc vibrează
gându-mi amorţeşte
în palmele reci
unde primăvara
pe aripi de fluturi albi
mă poartă
pe adieri de fum
în clepsidră
transformată-n scrum.