A primit apelul și s-a prezentat la adresă în 3 minute. Era în zonă. Nu era nimeni acolo de aceea a confirmat incă o dată adresa cu dispeceratul.
-Da, este o doamnă, a cerut neapărat un șofer bine crescut, cu o mașină curată. O clientă pretențioasă...
În acel moment s-a deschis poarta, și a ieșit doamna. A sărit imediat să o ajute, dar nu avea bagaj. Așa că a ajutat-o să intre în mașină. Părea așa, între două vârste, draguță, cochetă.
Unde mergem? Îmi spuneți dumneavoastră pe unde să o iau?! E în regulă, dar dacă-mi dădeați adresa eu vă duceam pe drumul cel mai scurt, sigur.
La dreapta... Noi taximetriștii suntem mai nevorbiti, așa, de aceea facem conversație cu clientul. Dacă e vreo problemă, să-mi ziceți, că nu vreau să vă plictisesc. Drept înainte, da?... Poate are omul o problemă o durere. Dacă suntem medici? Nu, dar mi-a zis odată cineva că aș putea să fiu doctor de suflete, știți, să le repar pe alea pierdute... sau ciobite. La stânga, dacă ziceți... Că la câte aud și văd aici... Bucurii, necazuri, nașteri, nunți, boli, divorțuri. Decese, da, botezuri și decese. Adică la preot nu e așa aglomerație ca la noi. Eu le-aș da voie taximetriștilor să oficieze toate astea. Nu pot la dreapta că au făcut sens unic... Ce faci frate, vrei să te căsătorești? Vrei să divorțezi, ai o depresie? Hai în taxi, că le rezolvă băiatul...Odată unul a vrut ...
La stânga, la dreapta și iar la dreapta...nu merge doamnă, acolo e o fundătură. Sigur știți drumul până unde vreți să mergeți? Il știți...
Să nu vă faceți griji, la mine-i ca la spovedanie, aici rămăsesem, nu pleacă nimic de la mine. Mucles! Asta ziceam, că odată unul cam abțiguit, nu și nu, să-l spovedesc! Ce să fac, am tras pe dreapta și l-am ascultat! Da' l-am taxat dublu. Bine, ăla merita triplu, la câte a făcut. Dar l-am iertat... Că așa e la spovedanie. Nu l-a iertat soacră-sa și pân' la urmă a divorțat. L-am nimerit și la divorț. La stânga... Da, se renovează și clădirea asta...merita, să știți... Oricum, de la mine nu află nimeni nimic. Păreți cam tristă, cine v-a supărat? La a doua ieșire, da?... Dacă pot să va ajut cu ceva?!
Și cât a trecut doamnă de atunci? Trei ani? Păi s-a prescris doamnă, nu mai are nicio vină ticălosul, din păcate, scrie aici în codul ăsta, și-i flutură o cărticica luată de pe bancheta din dreapta. Iertați-l doamnă și uitați, că a scăpat nemernicul. După 3 ani...Pa! Tot înainte, ok...
Știți, e un secret...vi-l spun pentru că sunteți mai deosebită...și simpatică, așa. Păi dacă-l iertați, îl ia Dumnezeu în primire, doamnă, și-i dă ce merită. Iar dumneavoastră vă relaxați, înfloriți din nou, că mi se pare mie că ați fost o mândră floare, nu?!
Da, da la stânga. Nu zâmbiți, că eu zic că mai sunteți, se vede, chiar dacă-i un pic întuneric aici. Și al doilea secret, dar asta aicea moare, doamnă, mă bazez pe dumneavoastră. Noi, taximetriștii de fapt nu vorbim ca să facem conversație, noi ne încărcăm așa cu ...habar n-am cu ce, de la clienți. Vorbim cu aia buni, care ne ajută cu treaba asta și nu scoatem o vorbă cu ăia de la care nu avem ce lua. Dar nu-i păgubim, adică nu le facem rău. Înainte, da... Ăsta-i "blestemul" nostru, să ne încărcăm cu ce-i mai bun de la clienți, ca să putem vorbi, să putem funcționa. Dreapta, dreapta... Iar mie mi-a plăcut așa, cu dumneavoastră, chiar dacă nu vorbiți prea mult. Dreapta... da... și am ajuns?!
Păi am ajuns înapoi de unde am plecat!... Ce-ați făcut, s-a întâmplat ceva?!
- Scriu o carte, sunt locuri și clădiri pe care le revăd cu plăcere pentru că mă inspiră, iar taximetriștii sunt cei de la care aflu situațiile cele mai interesante! Seară bună, multumesc!