Frumoasă întrebare, unde se duce Timpul? Eu mi-am imaginat că Timpul nu pleacă nicăieri, pentru că altfel nu s-ar mai întoarce. Îl prindem în noi, în toate ființele vii, și-l ducem în Pământ, de unde iese din nou ca să se bucure și alții care vin după noi.
Așadar, Timpul se duce în bunicii noștri, în pasarilele cerului, în fiarele pădurii, în pomi, în frunze, care-l iau cu ei și-l eliberează înapoi după ce se pleacă de noi. Ați observat, florile, frunzele, înmagazinează repede mult timp și ne arată asta prin tot soiul de culori superbe, iar apoi ne parasesc tocmai cand ne bucuram mai mult de ele?
Doar că avem o mare problemă, rezonanța Pământului se schimbă, Polii se imversează, Timpul accelerează și e nevoie de, din ce în ce mai multe suflete care să-l prindă. Din cauza asta sunt trimiși oameni într-un număr așa de mare pe Pământ, vom ajunge în curând la vreo 10 miliarde, tocmai ca să poată prinde cât mai mult Timp în ei!
După unele calcule savante, peste vreo cateva săptămâni migrația Polilor de la Nord la Sud și invers, îi va duce impreună pe la jumatea drumului. Așa că, cine vine cu mine la Ecuator să-i vedem cum bat palma când se-cruciseaza?
-->
Comentarii
Multumesc, doamna Gabriela.
Da, dar o/il las sa-si termine treaba si dupa aia ... mai vedem.
Uau!
Atunci, ai zis bine AlbA - Neagra, cand pe-o parte, cand pe alta...
N-as fi fost eu daca n-as fi spus asta. nu pot sa ma abtin.
.. Sper sa nu fie cu suparare
Multumesc pentru aprecieri Aurelia AlbA, Vladimir si Mihai Stefan.
Alex...
ma bucur ca te-am inspirat
si ceva nou ai creat -
un blog nou plin de magie
despre Timp... ce-i poezie !
Have a good Sunday, my friend !