Din scrisori facem palate
Când deschizi scrisoarea mea,
Între file vei afla
Dragostea; o poţi vedea...
Ascultă inima mea,
Care tremură de dor
Pentru vraja ochilor .
Din scrisori facem palate
Şi castele minunate...
Lumea-ntreagă, bogăţii,
Clipe dulci şi bucurii
Şi-n cuvinte fermecate,
Spunem dorurile toate...
În plic e sufletul meu,
Şi srânge-mă la pieptul tău!
Cu dragoste o să-mi zâmbeşti..
Tu, draga mea, să-ţi aminteşti
De nopţile senine...
Când petreceai cu mine.
Din scrisori facem palate,
Şi-aducem Luna aproape,
Iar din stele-ndepărtate,
Flori de dor şi nestemate
Presărăm în „Cartea vieţii”
Până-n zorii dimineţii.

Comentarii