A fost totul... o minciună.

1979368373?profile=RESIZE_320x320

Ce ciudat e că în fire,  

Vezi plămada cea umană,  
Are omul împlinire  
Şi-apoi, golul din coroană  
*  
Şi să vezi, precum clepsidra,  
Din nou plinul umple vidul  
Şi-apoi se întoarce hidra  
Să golească-n grabă blidul.  
*  
Iată eu trecut-am peste  
Timpul cel ce încunună  
Şi din nord îmi vine veste  
C-a fost totul o minciună.  
*  
Şi în cruda-mi amăgire,  
Zăngănit de arme sună –  
Soarele vrea primenire,  
Însă noaptea se răzbună.  
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->