A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI

[ION PĂRĂIANU]

A prins să ningă de ieri
*
A prins să ningă de ieri;
Nu se mai văd urmele pe poteca fântânii.
Pe pisc, printre rânduri de peri,
Trag de săniuțe copiii.
*
Un bătrân cu luleaua în gură
Coboară în cârjă pe scări;
Privește zăpada din bătătură
Și expiră aburi pe nări.
*
În claie fânu-i jumate,
Vitele zbiară-n ocol...
La biserică clopotul bate...
Ninsoarea cade domol.
*
La crâșmă, poteca-i bătută;
E mare zarvă-năuntru –
Un brunet încearc-o lăută,
Iar alții... joacă barbutu’.
*
E vremea târzie de-acum.
Mai toți își făcuseră suma.
Chiote răsună pe drum
Și ninge, și ninge întruna!
*
ION PĂRĂIANU

[maria giurgiu]

O poveste de iară în versuri! Frumos! Am lecturat cu plăcere.

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]