m-am strecurat printre sentimente brute
jonglam cu ele ca-ntr-un circ sentimental
când m-ai călcat pe piciorul drept /ceva mai scurt/
împiedicându-te de mine/cal troian/
era să nu te recunosc călare pe rosinanta
te ştiam plecat în răzoiul de o mie de ani
mă îmbrăcasem în cuvinte funambuleşti
ca într-o platoşă masivă purtată de spartani
şchiopătai de piciorul stâng/ceva mai strâmb/
ţinând strâns la piept sabia iubirii ruginită
mă temeam că o să te îneci în cuvinte moarte
(a)pune-mă să-ţi fiu o lună albăstrită.

Comentarii
Multumiri!
Frumos poem! Sincere aprecieri.
Frumoase versuri!