A sosit toamna
Îşi deapănă timpul firul de-argint
Anotimpurile îşi arată bogăţia succint
Toamna-şi etalează veşmântul ruginiu
Prevestind o schimbare în a vremii pustiu
Codrul îşi pleacă creanga până la pământ
Frunzele amorţite, se desprind de vânt
Sărutând pământul, triste şi oftând
Norii negri se ridică rătăcind prin valea mică
Vântul bate cu furie fredonând o melodie
Strugurii mustesc de sevă în podgoriile însorite
Fructele pe crengi atârnă galbene şi rumenite
Iar cocorii în rânduri dese se tot duc în depărtări
Lasând bruma să albească şerpuitele cărări.
-->
Comentarii