desenez în gând oameni de zăpadă
haioşi cu nasuri mari,
toate trăirile îmi sunt aproape
le aduc din ziua de Crăciun.
Tu n-ai să ştii niciodată
cum aşteptam eu pe moşul
chiar sărac fiind aveam sufletul atât de bogat
încât părinţii străluceau de bucurie
şi uitam toate neajunsurile fireşti.
Lumina plecării şi întoarrcerii de la biserică
o împărteam cu fraţii mei
îmbrăcaţi în haine noi.
Doamne, ce minunăţie când mai cântam şi colinde
pe la toţi vecinii încântaţi
şi totul nu se termina până la sfântul Ion
ziua tatălui nostru.
Azi sunt pătruns de mireasma Crăciunului
şi-l trăiesc din plin,
aştept piţărăii din ajun
care la oraş nu vin,
măcar să vină pe la voi...

Comentarii