așteptare
ce frums se face seară,
ce frumos se face noapte,
cade peste mine luna
-lună nouă-
ruptă-n două,
ce se-ascunde printre rouă,
unde ești, lunateco,
să mă urc în cerul tău,
eu te-aștept, dar până când,
că-s flămând,
a ieșit steaua polară
de când te-aștept pe afară,
eu presimt că vei veni,
e seara noastră cea de gală
când desenăm
sonate dulci
cântate iar în re minor
cu sunetele care dor,
atâtea ceruri se destramă,
prin părul tău ca de aramă,
te-aștept, iubito,
să cobori
prin simfonia de culori,
te-aștept de veacuri
sau mai mult,
într-un crescendo
de andante
prin cerul orelor
lui Dante,
și prin mătasea
serii moale
când te vedeam
venind agale…
sâmbătă, 3 mai 2014
-->
Comentarii
Minunate versuri!