La cumpăna nopţii voi mărturisi
bucuria trupului tău arcuind o întrebare
la care stelele nu vor şopti,
doar arborii aud prin frunze tremurate cântecul
ca un izvor care vine din trecut
şi trece pe sub puntea dintre azi şi mâine
cu o foame neostoită de dragoste,
unde femeile tinere vor veni
să-şi ungă coapsele cu palmele mele.
N-o să rămân mai mult în aceste locuri
unde ard cuvintele cu miros de mosc
şi din orhideea ochilor tăi vulcanici
curg enigmele pe umerii boreali
incandescente, cu seminţe şi sâmburi;
ele-mi vor spune cum trăiesc ca un pustnic
cu gânduri ciudate de mântuire,
iar aceste păduri îmi vor fura zilele
şi n-o să le petrecem împreună
în castelul de la tâmpla anotimpului.
-->
Comentarii
Mulţumes Lenuş,pentru comenrtariul făcut la lectură.
Petrecere frumoasă de sfârşit de săptămână!
în paduri pierdute
gânduri,vise
rătăcite,zile răpite,
cuvinte să salvăm...
în miros de crin.
Mulţumesc Mihaela pentru apreciere.
Zile pline de bucurie!