Acrostih Amintiri din copilărie

1979404530?profile=original

Acum vântul mângâie frunzele triste,

Multe culori strălucesc în grădină,

Iar o lacrimă se ascunde sub pleoape,

Nu-i nimeni pe stradă, plouă încet.

Timpul iubite multe amintiri înnoadă,

Iubesc toamna, dar nu iubesc ploaia,

Răsună ploaia, bate tristă în geam,

Iarna se grăbește să vină, este frig

 

Deschid încet geamul, bate vântul tare,

Iubite, a venit toamna, frunzele plâng,

Noaptea se lasă, frigul mă cuprinde.

 

Curând lămpile din stradă ne veghează,

Oftez, plouă tare cum n-am mai văzut,

Pare totul atât de trist, frunza zboară,

Iau umbrela, vreau să plec de acasă.

Liniștea totul cuprinde, este toamnă iar,

Ascult ploaia, pășesc printre frunze,

Răsună vântul printre copacii atât de goi,

Iau o haină mai groasă plouă, plouă,

E altă toamnă, pescărușii țipă în zare.

 

 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • cand frigul te cuprinde
    te strang la pieptul meu -
    nu-ti trebuie haina groasa
    caci haina ta... sunt eu...
    Nicoleta !
    6.gif11.gif113.gif
    1939518831?profile=original

Acest răspuns a fost șters.
-->